Ieri, 25 august 2004, la sediul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), in organizarea C.N. Administratia Canalelor Navigabile S.A. si a fundatiei -Protecan- s-au desfasurat manifestarile ocazionate de aniversarea a 20 de ani de la punerea in functiune a Canalului Dunare – Marea Neagra.
Canalul Dunare – Marea Neagra, care traverseaza de la vest la est Dobrogea, legand Dunarea de mare, a fost pus in functiune in anul 1984. Traseul lui, lung de 64,4 km si cu un bazin hidrografic de 870 kmp, se desprinde din albia fluviului in zona vechiului port Cernavoda, urmeaza Valea Carasu, trecand prin localitatile Medgidia si Basarabi, apoi strapunge platoul dobrogean si ajunge la mare in portul Constanta-Sud. Este o realizare inginereasca de exceptie care a impus si o serie de lucrari conexe: construirea unor mari poduri care ii intersecteaza traseul, rectificarea unor sosele si cai ferate si a unor retele de inalta tensiune si alimentare cu apa, amenajari pentru irigatii, suprainaltari de terenuri inundabile, desecari, indiguiri, baraje de retentie etc.
Adancimea apei in canal, la nivel normal de exploatare, este de sapte metri. Latimea lui la baza este de 70 si 90 metri, iar in curbe de 120 metri. Constructia a impus excavatii insumand 300 milioane mc pamant si roca. S-au incorporat in opera: 3,6 milioane mc betoane simple si armate, din care 2,12 milioane mc in ecluze si poduri si 1,3 milioane mc in 45,9 km de ziduri de sprijin, peste 20.000 tone echipamente hidromecanice; peste 11.000 tone tabliere pentru poduri; peste 15.000 tone alte confectii si piese metalice. Totodata, s-au executat 8,7 milioane mp aparari si protectii pe taluzuri, cu pereuri din piatra si alte sisteme constructive. Au fost construite pe canal doua ecluze, la Cernavoda si Agigea, precum si porturile Cernavoda, Medgidia si Basarabi.
In total, in zona Canalului Dunare – Marea Neagra s-au construit 150 km de drumuri si traversari sistematizate, precum si aproape 800 km drumuri tehnologice si 80 km cale ferata.
Prin caracteristicile sale constructive, Canalul Dunare – Marea Neagra asigura circulatia simultana in doua sensuri a convoaielor alcatuite din sase barje cu o capacitate pana la 3.000 tone fiecare, in fila dubla, propulsate de remorchere impingatoare. Fiecare convoi poate avea in total 296 m lungime, 23 m latime si un pescaj de 3,8 m, pentru o capacitate de 18.000 tone, ceea ce permite derularea pe canal a unui trafic anual de peste 80 milioane tone marfuri.
De asemenea, pot naviga intre Marea Neagra si Dunare si nave fluvio-marine pana la 5.000 tdw. In acest caz, pescajul maxim admis este de 6 m, iar viteza de navigatie de 8-9 km pe ora.
Circulatia navelor este posibila in tot cursul anului.
Avantajele Canalului dintre Dunare si Marea Neagra nu decurg numai din scurtarea distantei dintre Cernavoda si Constanta cu circa 400 km. Spre deosebire de traseul vechi, prin Sulina si celelalte brate ale Dunarii, canalul asigura navigatiei un grad maxim de securitate.
Administrarea si exploatarea canalului sunt realizate de C.N. Administratia Canalelor Navigabile S.A., cu sediul la Agigea.
Dupa normele C.E.E. – O.N.U., Canalul Dunare – Marea Neagra se inscrie in cea mai mare clasa internationala de canale interioare, respectiv in clasa de canale interioare VI. Din punct de vedere constructiv, nu este cu nimic mai prejos decat alte obiective de acelasi gen din lume: canalele Panama si Suez, Moscova-Volga sau canalul German de Nord. Desi este mai scurt decat cele enumerate, constructia Canalului Dunare – Marea Neagra a necesitat un volum mai mare de lucrari.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
