Home Economic-Financiar Capitalul privat strain domina sistemul bancar romanesc

Capitalul privat strain domina sistemul bancar romanesc

DISTRIBUIŢI

Concurenţa venită din partea puhoiului de bănci străine aşteptate să facă notificări la BNR pentru a derula afaceri în România poate avea ca efect şi reducerea comisioanele. Astfel, integrarea în UE poate strica socotelile băncilor care au mizat pe o diminuare a dobânzilor compensată de o creştere a comisioanelor.

Ochii de vultur ai comisarilor europeni nu vor scăpa din vedere nici diferenţele enorme între politicile de creditare indigene şi respectiv cele comunitare. Chiar dacă au refuzat deocamdată să facă vreun comentariu privind o eventuală sancţiune, aceştia ne-au comunicat că vor trage o concluzie la finele monitorizării din martie.

Practic, pentru activităţi similare, în UE nu se plăteşte nimic, pe când pe meleagurile mioritice băncile comerciale iau şi pielea de pe clientul care le-a trecut pragul. Comision de deschidere cont, comision de administrare, comision de gestiune, comision de analiză dosar, comision de rambursare anticipată, comision de risc valutar, sunt doar câteva exemple dintr-o lung listă care poate duce costul unui credit la o valoare dublă faţă de cea datorată dobânzii.

Banca centrală încearcă prin normele de creditare să facă o oarecare ordine, impunând includerea în dobânda efectivă a tuturor acestor costuri suplimentare de care clientul află de cele mai multe ori la semnarea contractului sau chiar după! Însă amenzile acordate de Protecţia Consumatorului pentru nerespectarea acestei prevederi stau dovadă că băncile nu pun prea mare preţ pe respectarea unei concurenţe loiale. În România, pentru că peste hotare situaţia este şi aici total diferită: o cât de mică nerespectare a regulilor de concurenţă echivalează cu amenzi care fac să doară şi instituţii cu profil de milioane de euro!

Sistemul bancar romanesc creşte, iar hegemonia principalilor actori devine din ce în ce mai evidentă. Activele nete ale sistemului bancar au totalizat, anul trecut, 172,2 miliarde de lei (50,9 miliarde de euro), în creştere cu 34% comparativ cu decembrie 2005, potrivit Băncii Naţionale a Romaniei (BNR). Primele trei mari bănci din sistem, Banca Comercială Romană, BRD – Groupe Societe Generale şi Raiffeisen Bank, controlau, în decembrie 2006, peste 50% din totalul activelor nete, se arată într-un comunicat al BNR.

Banca Comercială Romană (BCR) continuă să se plaseze pe prima poziţie, cu active nete de 45,08 miliarde de lei (13,3 miliarde de euro) şi o pondere de 26,2% în total, fiind urmată de BRD, cu active de 28,02 miliarde de lei (8,28 miliarde de euro) şi o cotă de 16,3%.

Raiffeisen Bank Romania, situată pe poziţia a treia, ocupa la finele anului trecut 8% din piaţă, cu active de 13,82 miliarde de lei (4,08 miliarde de euro).

Dintre băncile cu capital romanesc, cea mai bună situaţie o avea Banca Transilvania, cu active de 8,08 miliarde de lei (2,38 miliarde de euro) şi o cotă de 4,7%, urmată de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, deţinută de stat, cu o pondere de 4,1% şi active de 7,04 miliarde de lei (2,08 miliarde de euro).

HVB Ţiriac, Bancpost, Alpha Bank şi ING Bank aveau, în decembrie 2006, active nete de peste două miliarde de euro şi ponderi de 5,1%, 4,5%, 4,2% şi 4,2%.

Singura bancă de pe piaţă cu o cotă cuprinsă în intervalul 3%-4% era ABN Amro Romania, cu active de 5,26 miliarde de lei (1,55 miliarde de euro).

În eşantionul băncilor cu ponderi de peste 2% se încadrează şi Volksbank (2,7%) şi Banca Romanească (2,1%). Şase instituţii de credit din sistem controlau între 1% şi 2% din activul net – Eximbank (1,4%), UniCredit Romania (1,7%), OTP Bank Romania (1,5%), Citibank şi Finansbank Romania, fiecare cu cate 1,4%, şi Piraeus Bank (1,1%). Imediat sub pragul de 1% se situa Banca Comercială Carpatica, cu active de 1,63 miliarde de lei (483,7 milioane de euro). Cele mai multe dintre băncile mici aveau o pondere de 0,1%.

Romanii, doar 11,4%

Activele nete ale băncilor cu capital străin au ajuns la 142,51 miliarde de lei (42,14 miliarde de euro), ponderea în sistem fiind de 82,8%. Instituţiile de credit cu capital majoritar roman controlau 11,4% din sistem, cu active de 19,61 miliarde de lei (5,8 miliarde de euro), iar activele nete ale filialelor băncilor străine se situau la 10,07 miliarde de lei (2,97 miliarde de euro).

Activele nete ale cooperativelor de credit au ajuns la 540 milioane de lei (159,7 milioane de euro).

Activul net nu cuprinde provizioane, amortismente, precum şi alte poziţii din bilanţ. Valoarea provizioanelor a crescut anul trecut cu 86% faţă de 2005, la 1,3 miliarde de lei.

Intermediere financiară redusă

Cu toate că sistemul bancar creşte, Romania este încă în urma celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte intermedierea financiară (nivelul estimat la finele anului 2006 este de circa 25 la sută, comparativ cu 52,2 la sută pentru noile state membre UE şi, respectiv, 103,9 la sută la nivelul zonei euro în 2005).

De remarcat este faptul că sistemul bancar e din ce în ce mai stabil şi capabil să absoarbă şocurile: capitalizarea bancară semnificativă (peste 20 la sută comparativ cu 8 la sută la nivel mondial), calitatea bună a portofoliului de credite (creditele restante îndoielnice reprezintă mai puţin de 1 la sută din total), lichiditatea ridicată, mult deasupra nivelurilor minime obligatorii, probează această concluzie.

Sectorul instituţiilor financiare non-bancare este încă unul subdezvoltat, însă posedă un potenţial de creştere considerabil, iar riscurile sistemice sunt mici, avand în vedere dimensiunile reduse ale sectorului.

Curs valutar stabil

BNR va menţine şi în acest an evoluţia cursului valutar în marja de plus sau minus 15%, ceea ce va oferi stabilitate financiară, a declarat vineri viceguvernatorul BNR, Eugen Dijmărescu, prezent la un seminar pe tema impactului aderării Romaniei la UE asupra mediului de afaceri.

Viceguvernatorul BNR a răspuns astfel reprezentanţilor firmelor exportatoare, care au reclamat reducerea competitivităţii şi a volumului afacerilor anul trecut, ca urmare a aprecierii monedei naţionale în raport cu valuta europeană. Exportatorii au afirmat că moneda naţională s-a apreciat de la nivelul de 4,05 lei pe euro, media din 2004, la 3,52 lei pe euro în anul 2006.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.