FMI si UE lasa Romania corigenta la examenul inflatie, oficialii de la Bucuresti se jura ca pot promova din a doua incercare, iar romanii se uita nedumeriti cum puterea lor de cumparare se diminueaza de la o luna la alta, fara sa tina seama de statisticile pompoase emanate de la centru.
Dezinflatia, sub tirul utilitatilor
Daca am face un clasament al indicatorilor macroeconomici, fara indoiala ca inflatia ar ocupa un loc de frunte. Si asta nu doar privit prin prisma faptului ca principala corigenta a Romaniei este in fata profesorilor FMI, BM sau UE, ci si din unghiul omului de rand, care o simte zi de zi in propriul buzunar.
Pentru a intra in comunitatea financiara europeana, Romania trebuie sa aiba o crestere anuala a preturilor comparabila cu a celor mai competitivi membri UE. Potrivit programului guvernamental, in 2007, inflatia ar trebui sa se opeasca la 4%. Cum previziunile la acest capitol sunt ramase in urma cu un an, e de presupus ca tinta devine fezabila abia in 2008. Nu mai vorbim de faptul ca tot aderarea e conditionata de o corelare a preturilor, in special pe latura de utilitati. Or, numai aceste scumpiri aduc o inflatie administrativa de 2,5%!
Preturi europene la salarii romanesti
Fara indoiala, pentru romani conteaza mult mai putin ideea de inflatie si mult mai mult partea ei practica, simtita ori de cate ori baga mana in buzunar sa cumpere o paine, sa plateasca o dare, o intretinere sau un litru de benzina. Si cum vede ca portofelul lui se subtiaza, de la luna la luna mai rapid, ii vine greu sa mai creada in statisticile oficiale.
Romanul de rand simte ca plateste preturi europene (peste un euro litrul de benzina, spre exemplu) cu salarii romanesti (salariul mediu net abia sare pragul de 200 euro). Are dreptate, atunci, sa nu creada in statistici si indicatori? Deduceti dumneavoastra din cele ce urmeaza. Pentru a putea decide, trebuie sa aruncam un ochi pe modul de calcul al acestui indicator.
Metodologia copy-paste
Pentru a face pe plac UE si a lua ochii targului, INSSE a reprodus mimetic modelul de calcul europen, renuntand la -cosul de subzistenta- pe care il folosea pana acum vreo doi ani. Hiba ar fi ca, in loc sa preia numai metodologia de calcul, a preluat si structura de consum, de parca ar exista vreo legatura intre cheltuielile europenilor si cele ale romanilor.
Mai concret, din analiza acestor ponderi, romanul ar trebui sa cheltuiasca pe alimente, spre exemplu, 40,71% din salariu (paine – 0,08%, carne – 0,09%, lapte – 0,05% etc). Or, e deja de notorietate faptul ca romanul aloca alimentatiei pana la 60% din venituri. Mai departe, cheltuielile cu energia (gaze – 0.026%, electrica – 0.053%, termica – 0.017%) sunt cotate de INSS probabil dupa structuri din tarile calde. Daca facem un calcul simplu, o intretinere medie vara-iarna (2 camere, 3 persoane) ar face cam 3,5 milioane lei vechi, ceea ce reprezinta 15% din veniturile acestei familii de doua persoane, cu doua salarii medii in casa! La fel de slab cotate sunt telefonul (0.05%), medicamentele (0,03%) sau benzina (0,07%).
Care-i realitatea?
Ce interes ar avea statisticienii sa faca astfel de calcule, care nu pot fi nici reale, dar nici contestate metodologic, e destul de simplu. Cotand cu ponderi mici acele produse si servicii al caror pret o ia mai mereu razna, se obtine o situatie roz la final. Si oficialii pot zambi multumiti de performantele unei economii care gafaie, supraincalzita de o cerere in crestere, imposibil de acoperit din resurse interne.
Nici statisticienii nu pot fi contrazisi, pentru ca ei se invart intr-o lume a -mediilor-. Si cum in Romania 40% din populatie traieste in mediul rural, unde gospodariile se dezvolta, inca, intr-o epoca precursoare a economiei de subzistenta, cheltuielile fiind minimizate absolut, atunci ne este mai clar de ce ne putem lauda cu o inflatie de o cifra. Practic, in mediul urban se simte o inflatie de circa 15%, in timp ce in mediul rural aceasta tinde spre zero. Ce pacat insa ca, chiar si in aceste conditii, taranul se vede nevoit sa vanda 1.500 de kilograme de grau pentru a cumpara un televizor ieftin sau 115 tone din acelasi produs (obtinut de pe aproape 30 de hectare de cultura) pentru a-si putea lua un tractoras, necesar la munca grea a campului.
Inflatia reala ramane aceea pe care romanii o resimt zilnic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
