Migrația românilor, bulgarilor și a altor europeni aduce bunăstare statelor în care se duc să muncească, întrucât în UE există 2 locuri de muncă vacante, a declarat, vineri, comisarul Dacian Cioloș, adăugând că autoritățile de la București ar trebui să se axeze pe păstrarea specialiștilor.
"Migrația forței de muncă și dreptul de a lucra în alt stat membru este un drept, nu este o favoare făcută României, Bulgariei sau oricărui alt stat membru. E un drept prevăzut de Tratat (…) Să nu mai alimentăm scuze că românii se duc să muncească în Italia, Spania, Marea Britanie. În UE există, în momentul de față, din datele pe care mi le-au dat colegii de la Comisie circa 2 milioane de locuri de muncă vacante care justifică inclusiv migrația, pentru că de-asta avem piață comună și o liberă circulație, pentru ca forța de muncă să poată să circule și să se adapteze la nevoile locale", a precizat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, la dezbaterea "Cum facem din integrarea europeană un succes", organizată de reprezentanța Comisiei Europene la București și Societatea Academică Română (SAR).
Oficialul de la Bruxelles a reamintit, în acest context, că ultimul sondaj arată că 56% dintre europeni consideră că libera circulație reprezintă cea mai mare realizare a UE.
"Forța de muncă străină într-un stat membru creează bunăstare, nu afectează bunăstarea autohtonilor", a mai spus Cioloș, subliniind că din studiile CE reiese că cei care migrează nu sunt pensionarii, persoanele cu probleme de sănătate sau cei care n-au putere de muncă. "În general se duc oamenii care au putere de muncă, care doresc să muncească, nu se duc acolo să stea pentru șomaj. Pot fi cazuri individuale, dar nu putem generaliza. Este vorba de oameni care contribuie la sistemul de asigurări sociale și de sănătate din statul membru respectiv și care ocupă locuri de muncă vacante. ?ê?£i dacă sunt vacante înseamnă că nu au fost ocupate de autohtoni", a explicat Dacian Cioloș.
Totodată, comisarul european a atras atenția că Guvernul României ar trebui să păstreze forța de muncă bine pregătită în țară.
"E important ca guvernul României să apere, să susțină interesele lucrătorilor români în alte state membre, o face și CE, dar, din punct de vedere al impactului economic și socio-economic cred că aici am avea de lucru (…) Dacă se insistă pe această idee, și anume cum să păstrăm forța de muncă calificată, bine pregătită și dornică de a munci în țară, și prin măsuri macroeconomice, și printr-o mai bună organizare, cred că așa ar avea de câștigat mai mult și economia României", a precizat Cioloș.
În ceea ce privește muncitorii din agricultură, comisarul european a susținut că România ar avea de câștigat dacă i-ar convinge pe români să revină în țară și să investească, inclusiv pe "faimoșii căpșunari", întrucât aceștia învață cum funcționează o fermă și vin cu o altă abordare decât cea care există la noi.
"Eu am întâlnit în vizitele mele în statele membre, mai ales în Italia și Spania, români lucrând în ferme, care după 2-3 ani ajungeau deja aproape mâna dreaptă a fermierului, pentru că se întorceau în fiecare an câte 4-5 luni, cunoșteau ferma și deja începeau să se descurce singuri cu gestiunea ei", a declarat Cioloș, adăugând că aceste plecări în străinătate pot aduce competență și încredere în a investi. "Asta lipsește foarte mult la noi: încrederea în capacitatea de a te descurca cu un proiect (…) Cel puțin în domeniul agricol, din păcate spun, foarte mulți dintre cei care se instalează în agricultură n-au neapărat studii economice și vin cu o abordare simplistă: eu să produc și să se ocupe altul să vândă producție, când, de fapt, câștigul mai mare pe filiera agroalimentară vine din comercializare nu din producție", a explicat Dacian Cioloș.
Potrivit raportului anual de analiză și prognoză – România 2014 al SAR, impactul migrației forței de muncă în interiorul UE a avut doar un impact minim asupra creșterii șomajului (0,03% – 0,05%), în timp ce, după primul val de integrare, din 2004, în Germania șomajul a scăzut.
Totodată, raportul arată că impactul negativ este asupra țărilor de origine, nu al celor de destinație. Astfel, dacă cele câteva milioane de români n-ar fi plecat la muncă în străinătate, PIB-ul României ar fi putut să crească cu 8,52%.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
