Conform criteriilor internationale, rata somajului in Romania a fost 7% in 2006

Faptul că în Uniunea Europeană statisticile se calculează şi oglindesc o realitate diferită de cea văzută pe meleagurile mioritice este deja de notorietate. S-a văzut într-o primă fază, în momentul în care Institutului Naţional de Statistică (INS) a publicat şi inflaţia calculată conform Eurostat (medie an pe an). Semnele clare de diferenţiere au apărut acum şi în ceea ce priveşte rata şomajului.

Indiferent cate voci vor susţine că a compara cele două inflaţii, una anulă şi alta medie (5,5%, respectiv 6,8%) este echivalent cu a face o paralelă între mere şi pere, din nefericire, mult mai apropiată de realitatea cotidiană (de ceea ce simte stimatul contribuabil în buzunare) rămane valoarea oglindită de varianta UE.

Iată că însă calculele nu se potrivesc nici în ceea ce priveşte rata şomajului: dacă în datele Comisiei Naţionale de Prognoză, varianta de toamnă, la acest capitol este trecut un 5,4%, în calculele făcute pe baza aceloraşi date furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dar cu metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM), consemnăm un sec 7%!

Semne bune

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă de 15-64 de ani a crescut în trimestrul al treilea al anului 2006 cu 1,2% faţă de perioada aprilie-iunie a aceluiaşi an, la 60,9%, iar comparativ cu trimestrul al treilea al anului 2005 avansul a fost de trei puncte procentuale, potrivit datelor INS.

Populaţia activă a României era în trimestru al treilea din 2006 de 10,386 milioane de persoane, dintre care 9,656 milioane de persoane erau ocupate, iar 730.000 erau şomeri, ultimul indicator fiind calculat potrivit criteriilor Biroului Internaţional al Muncii – BIM, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă de 15-64 de ani a fost în intervalul menţionat de 65,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Bărbaţii, preferaţi la angajare

În ceea ce priveşte rata de ocupare a populaţiei, INS precizează că acest indicator avea, ca şi în trimestrele anterioare, valori mai ridicate pentru bărbaţi – de 66,7%, comparativ cu 55,2% în cazul femeilor – şi pentru persoanele din mediul rural – 64,4%, faţă de 58,5% în mediul urban. Erau ocupaţi 26,4% dintre tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi 47,7% dintre persoanele vârstnice de 55-64 de ani.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior – 86,5%.

Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 66,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,2% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii continuă să deţină cea mai mare pondere, de 65,5%, în totalul populaţiei ocupate. Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau în trimestrul al treilea al anului trecut 32,9% din populaţia ocupată.

Agricultorii, mulţi şi fără productivitate

Distribuţia pe grupe de ocupaţii arată că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 25,8% din totalul populaţiei ocupate, urmaţi de meşteşugarii şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal – 16%.

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi arată că sectorul agricol concentra 31,1% din totalul persoanelor ocupate. În ciuda acestui fapt, Comisia Nationala de Prognoză estimează ca aportul agriculturii (inclusiv silvicultura, piscicultura şi exploatarea forestieră) la creşterea reală a PIB nu va depăşi 0,3% în fiecare an, pană în 2010.

În activităţile neagricole erau ocupate 6,649 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare – 29,9% şi în comerţ – 16,3%.

În perioada iulie-septembrie 2006, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 40,7 ore pe săptămână. În acelaşi interval, 300.000 de persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 15,6 ore pe săptămână.