Libera circulaţie a capitalurilor şi mobilitatea acestora sunt deziderate pe care Uniunea Europeană le-a inclus pe lista de priorităţi cu mulţi ani în urmă. Recent, s-au făcut paşi importanţi în acest domeniu
Astfel, Parlamentul European a adoptat o serie de reglementări care vor permite cetăţenilor celor 27 de state ale blocului comunitar să efectueze plăţi şi transferuri bancare în orice ţară UE, prin intermediul unui singur cont bancar. Pană la transpunerea directivelor în practică va mai curge însă ceva apă pe Dunăre. Şi aceasta în pofida faptului că Parlamentul European a votat cu o majoritate clară în favoarea propunerii.
Scopul principal pentru care a fost înfiinţată zona unică de plăţi în monedă comunitară (SEPA) este intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi reducerea costurilor pentru cei 490 milioane de clienţi răspandiţi în cele 27 state membre.
Statele UE au aprobat reglementările la sfarşitul lunii martie, acordul miniştrilor europeni ai Finanţelor fiind însoţit de o clauză care prevede reanalizarea regulilor în termen de trei ani.
Comisia Europeană, care a înaintat propunerea, estimează că înfiinţarea SEPA va determina reducerea costurilor la nivelul economiei UE cu o sumă cuprinsă între 50 de miliarde de euro şi 100 de miliarde de euro anual, întrucat preţul unei tranzacţii transfrontaliere va coborî la acelaşi nivel cu tariful perceput pentru transferurile realizate la nivel local.
Noul sistem de plăţi are la bază standarde tehnice comune şi va permite firmelor nou-intrate pe piaţa de profil să ofere servicii de plăţi transfrontaliere, care concurează cu ofertele băncilor internaţionale.
De asemenea, implementarea regulilor va contribui la dezvoltarea serviciilor de plăţi moderne, cum ar fi cele furnizate prin intermediul telefoanelor mobile. Banca Centrală Europeană anticipează că proiecul va genera beneficii suplimentare, întrucat încurajează concurenţa internaţională la nivelul serviciilor oferite.
Pană atunci multe state mai au de muncă în ceea ce priveşte convergenţa sistemelor financiare. Iar UE a tercut la măsuri de forţă. Romania este însă pe o poziţie favorabilă, nefăcand parte din lista neagră. Între timp, BNR, cea care are cel mai mare merit în armonizarea sistemelor şi reglementărilor financiare, se pregăteşte să dea ok-ul pentru normele interne de creditare ale principalelor bănci comerciale. Oficiali din BNR au precizat că banca centrală a returnat unor bănci comerciale normele propuse, pentru a fi refăcute.
La începutul lunii martie, BNR a decis să elimine obligativitatea avansului pentru creditele acordate populaţiei, care se situa la 25% din suma împrumutată în cazul celor ipotecare şi la 30% pentru creditele de consum, precum şi valoarea maximă a gradului de îndatorare a persoanelor fizice.
Regulament privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice a intrat în vigoare la jumătatea lunii martie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
