Lipsa de profesionalism a negociatorilor contractelor de privatizare din domeniul energiei si nu numai au efecte dezastruoase pentru bugetul si economia mioritica. Practic, prin cateva semnaturi si trasaturi de condei, guvernantii de ieri si de azi au ipotecat viitorul Romaniei acceptand prevederi de neconceput pentru statutul de economie de piata pe care ni-l arogam de ceva vreme. Codul fiscal urmeaza sa sufere noi modificari, insa unele articole nu pot fi schimbate din cauza contractelor de privatizare din energie (cel cu Petrom ramane cel mai strict, din acest punct de vedere). Analistii economici sustin ca, daca atitudinea autoritatilor fata de modul in care sunt evaluate anumite beneficii financiare pentru statul roman nu se schimba, Romania va avea parte, ani buni de aici inainte, de coduri fiscale realizate in functie de cum arata unele contracte de privatizare, iar posibilitatea de interventie este una extrem de mica in momentul de fata.
Practic, sase articole din Codul fiscal nu pot fi modificate pana in 2014 datorita contractului de privatizare a Petrom, care obliga statul roman sa nu modifice cu nimic asa-numitele obligatii financiare.
Este vorba, in primul rand, de taxa pentru exploatarea zacamintelor, asa-numita redeventa pe care castigatorul contractului de privatizare a Petrom, OMV, trebuie sa o plateasca statului roman. Timp de 10 ani, conform contractului de privatizare, nivelul, baza si modul de calcul al acestei taxe nu pot fi schimbate, indiferent de ce modificari urmeaza sa sufere sistemul fiscal din Romania. Neghiobia (asta ca sa nu-i spunem rea vointa) celui care a acceptat aceasta conditie, in situatia in care la nivel international redeventele sunt direct proportionale cu pretul petrolului pe pietele si bursele externe, nu are nici o scuza.
Presedintele ANAF, Sebastian Bodu, spune ca, in principiu, prin noul Cod fiscal statul roman ar putea sa modifice articolele in cauza, dar costurile ulterioare ar putea fi considerabile. Daca statul roman, prin Ministerul de Finante, ar modifica acele articole, partea care a privatizat, respectiv tot statul roman, ar putea fi actionat in instanta sau in arbitraj, cum spune contractul, si sa i se solicite despagubiri pentru nerespectarea unei obligatii contractuale, respectiv aceea de a nu face. Efectul ar fi insa unul de bumerang. Cine ar plati oalele sparte de fostul executiv PSD? Tot romanul de rand, pentru ca efectul direct va fi o noua afectare a bugetului. Inainte de a face asemenea actiuni -curajoase-, ca sa nu ziceme hazardate, e nevoie sa fie trasa o linie si analizat daca din pretul obtinut in urma privatizarii s-a obtinut mai mult decat a pierdut statul ca urmare a nemodificarii unor articole intr-un anumit act normativ.
O alta aberatie acceptata prin contract este prevederea prin care impozitul pentru activitatile de explorare si productie nu trebuie sa devina sub nici o forma defavorabil pentru OVM. Asta in cazul in care statul se gandeste sa mareasca sau sa introduca noi impozite. In cazul in care autoritatile se pot reaseza la masa dialogului cu OMV pentru a se discuta facilitatile fiscale acordate cu mare usurinta de guvernul anterior, rezultatele nu pot fi diferite de cele obtinute intr-un prim contact: o sponsorizare cu caracter social. Oricum, pana acum, guvernul nu a dat semne ca ar fi avea de gand sa renegocieze contractul in favoarea bugetului.
Decizia este oarecum una logica, avand in vedere faptul ca avem o lege care este in favoarea investitorului. Efectele acesteia fiind benefice, dovada fiind volumul investitional record din ultimii ani, nu se pune problema unei schimbari de trend. Ceea ce ar trebui sa faca actualul si viitoarele guverne se rezuma la nerepetarea greselilor facute. Nici un investitor nu va trebui sa mai aiba posibilitatea sa faca jocurile fiscale ale Ministerului Finantelor, iar primele pe lista, sunt Romgaz si CEC. E adevarat, trebuie recunoscuta public greseala facuta, iar vinovatii trebuie sa plateasca pentru ceea ce s-a intamplat.
Faptul ca la semnarea oricarui contract cu investitorii, acestia vor veni cu liste lungi de pretentii mai mult sau mai putin justificate de un risc ceva mai ridicat pe care il induce economia romaneasca oricarei afaceri, nu inseamna ca trebuie sa le si inghitim fara discernamant. Niciodata interesul unui investitor nu se indreapta in aceeasi directie cu cele ale autoritatilor. De aceea, autoritatile publice trebuie sa negocieze in favoarea bugetului si sa respinga orice reglementare din domeniul fiscalitatii care ar putea fi defavorabila statului. Dar pentru aceasta e nevoie de profesionism, de atitudine demna si de lipsa oricaror interventii. Altfel, iar semnam cu ochii inchisi si constatam ca deciziile de azi ipotecheaza viitorul Romaniei de maine.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
