Creditele in lei de banci fac jocul BNR

Bancherii comerciali sunt rezervati in privinta modificarii dobanzilor, fiind de parere ca anul acesta nu vom asista la scaderi spectaculoase, nici pe partea de active, nici pe cea de pasive. Analistii economici apreciaza ca ritmul de scadere a inflatiei nu va mai tine pasul si in a doua jumatate a anului, iar cuvantul de ordine va ramane prudenta. -Este de asteptat ca, in a doua parte a anului, ritmul dezinflatiei sa fie mai scazut decat in primele sase luni, cand inflatia a fost de 3,7%. Prudenta BNR isi va gasi corespondent si in modul in care bancile comerciale vor modifica dobanzile active si dobanzile pasive-, ne-a declarat analistul economic Daniel Daianu.

Desi in 2003 a fost intarit rolul dobanzii in cadrul mecanismului de transmisie a politicii monetare, atragerea de depozite pe termen de o luna a constituit instrumentul principal de politica monetara. -Cresterea cererii de credite in lei, reducerea dominantei fiscale au favorizat intarirea rolului politicii dobanzii in conducerea politicii monetare, desi autonomia si eficacitatea acesteia au fost in continuare afectate de persistenta excedentului de lichiditate din sistemul bancar-, se arata intr-un raport BNR.

Ieftinirea banilor va fi insesizabila

Lupta cu inflatia genereaza un cerc vicios. Banca centrala urmareste sterilizarea excesului de lichiditate din piata, prin utilizarea instrumentelor specifice de politica monetara. Acestea induc insa costuri suplimentare pentru bancile comerciale. La randul lor, bancile practica marje inalte, adica prefera diferenta mare intre dobanzile active (credite) si cele pasive (depozite). -Noi vom simti in perioada urmatoare o scadere sensibila a costului banilor, dar am rezerve ca bancile vor opera o modificare la marje. Acestea vor ramane la fel de largi. Exista o diferenta considerabila intre dobanzile active si cele pasive. Aceasta marja larga exprima si ineficienta sistemului bancar. Bancile foarte bune isi vor permite marje mai mici, pentru ca au costuri mai reduse, in functie de volumul operatiunilor. Cand ai operatiuni mai putine, nu-ti poti permite marje mai mici-, ne-a declarat dl Daniel Daianu.

Principalul pericol este reinflamarea inflatiei

In ultimii ani, pe fondul dezinflatiei, intrarile de capital din diverse surse (transferuri private din strainatate, investitii straine directe, intrari de capital la bursa) si-au gasit corespondent intr-un supliment de lichiditate. -Daca ar fi lasata in piata, aceasta lichiditate ar mari foarte mult masa monetara si ar conduce pe de-o parte la inflatie sporita, iar pe de alta parte ar cauza dezechilibre externe. Desi finantabile pe termen scurt, aceste dezechilibre ar da un semnal foarte pacatos in ceea ce priveste perspectivele pe termen mediu ale economiei-, a adaugat dl Daianu.

Prin urmare, BNR incearca sa controleze lichiditatea prin toate mijloacele pe care le are la dispozitie, instrumentul privilegiat fiind atragerea de depozite. -BNR are costuri de sterilizare foarte inalte, dar nu are ce sa faca. Daca ar fi mai mare lichiditatea in piata, atunci si dobanzile ar scadea si, aparent, toata lumea ar fi fericita: lichiditate mai mare in piata, dobanzi mai mici, credit mai ieftin, costuri de sterilizare mai scazute pentru BNR. Intr-un orizont mai mare de timp, dezavantajul reprezentat de reinflamarea inflatiei s-ar traduce din nou prin cresterea dobanzilor-, a adaugat dl Daianu.

Noi am avut politici de tip -stop and go- si in urma cu un an, cand dobanzile au scazut prea repede in prima parte a anului, scadere urmata de masuri de intarire a politicii monetare, prin majorarea succesiva a ratei dobanzii de interventie.

Costul creditului, influentat de rezervele obligatorii

Rezervele obligatorii permit autoritatii monetare sa actioneze asupra costului creditului fara a modifica rata dobanzii pe piata monetara. Specialistii in economie considera ca rezervele obligatorii sunt utile, atunci cand piata devine supralichida sau atunci cand deficitul bugetar este finantat prin creatie monetara. Prin restrangerea posibilitatilor de plasament pe piata interbancara, rezervele influenteaza costul resurselor bancare. -Optiunea de a nu reduce rata rezervei minime aferente depozitelor constituite in lei a fost justificata de persistenta unui volum substantial de lichiditate excedentara in sistemul bancar, iar mentinerea diferentialului dintre ratele de rezerva aplicate depozitelor in lei si celor in valuta a avut ca scop descurajarea relativa a creditarii in valuta, problema ce se pune in continuare cu acuitate-, se arata intr-un raport al Bancii Nationale.