Desi are de incasat de la rau-platnicii mii de miliarde de lei, societatea de distributie a energiei, Electrica SA, isi permite ca o parte din veniturile considerate a fi suplimentare sa le directioneze pentru a face protectie sociala. Spunem venituri considerate ca fiind suplimentare pentru ca, de fapt, este vorba despre sume de bani care se cuveneau Electrica, dar pe care nu se miza, fiind putine sanse de recuperarea a acestor bani. Argumentatia oferita ieri de oficialii Electrica privind posibilitatea suportarii prin efort propriu a reducerii de 15% a tarifului social releva cu claritate faptul ca societatea este cea care suporta, de fapt, costurile imaginii partidului de guvernamant care trebuia sa dea un semnal pozitiv in prag de iarna.
Cu alte cuvinte, Guvernul scoate castanele din foc cu -mana- Electrica – societate ce va suporta din surse proprii aceasta diminuare a tarifului – incercand, astfel, sa indrepte cat de cat imaginea mult prea sifonata de succesivele majorari de tarife cu care ne-au obisnuit de mai bine de un an si jumatate. Amintim ca incepand cu data de 1 octombrie, tarifele pentru toate categoriile de consumatori au fost reduse in medie cu 0,6% – ca urmare a evolutiei monedei nationale in raport cu dolarul – in timp ce tariful social a fost diminuat cu 15%, costurile generate de aceasta reducere, evaluate la 56 miliarde de lei/ trimestru urmand a fi suportate de Electrica.
Reducerea costurilor ramane incerta
Directorul general al Electrica, dl Silviu Lucian Boghiu, a anuntat ieri ca prin intensificarea controalelor in semestrul I al acestui an a fost recuperata o cantitate de energie electrica in valoare de 56 miliarde de lei, cu 60% mai mult decat recuperarile din intreg anul 2001. Potrivit afirmatiilor sale, o modificare a tarifelor nu va mai avea loc decat anul viitor. -Actiunile de depistare a furturilor au condus la recuperarea a peste 56 miliarde de lei. Acestea sunt venituri suplimentare care, cumulate cu cele rezultate din reducerea costurilor, au permis scaderea intr-un procent semnificativ a tarifului social-, a declarat dl Boghiu. Numai ca recuperarea celor 56 miliarde de lei reprezentand contravaloarea energiei furate nu reprezinta venituri suplimentare, ci de fapt recuperarea unei pierderi a societatii. Pentru ca, daca acesti bani nu erau recuperati, se contorizau la pierderi. Deci practic, societatea nu a obtinut venituri suplimentare, ci ceea ce i se cuvenea. Cat priveste reducerea costurilor prin externalizarea activitatii de citire-incasare, nici aici lucrurile nu sunt clare. Dl Boghiu a explicat ca in acest fel, cu acelasi numar de oameni, dar impunand conditii mult mai stricte societatilor private ce realizeaza citirea si incasarea, rata de colectare a crescut de la 85% (cand aceasta activitate apartinea Electrica) la 95%. Inca o data, acestea nu sunt venituri suplimentare, ci de fapt este vorba de imbunatatire a ratei de colectare. Singurul argument valabil in privinta reducerii costurilor, dar care nu ar fi permis suportarea unui efort de 56 miliarde de lei, este cel legat de ritmicitatea cu care se fac incasarile. Astfel, o data cu trecerea la o facturare lunara, efectele inflatiei asupra veniturilor societatii sunt mult diminuate. Intr-un cuvant, Electrica nu era inca in postura de a-si permite astfel de masuri de reducere a tarifelor, cu atat mai mult cu cat intelegerea cu FMI prevede numai reactualizare in plus sau in minus in functie de evolutia leului in raport cu dolarul.
Reprezentantul Electrica a precizat ca reducerea tarifului social in zona consumatorilor mai saraci are ca obiectiv, pe langa cresterea consumului pe acest segment, reducerea furturilor. -Consumatorii isi vor da seama ca riscurile la care se expun prin furturile de energie sunt foarte mari si ca este mai rentabil sa platesti acest tarif redus. Pe de alta parte, speram sa creasca consumul pe zona tarifului social, unde media nu depaseste 37 kWh-, afirmat dl Boghiu.
Gaura ramasa de peste 300 milioane de euro
Electrica avea de recuperat la sfarsitul primului semestru al acestui an circa 313 milioane de euro, din care peste 70% reprezentau datoria primilor 20 de rau-platnici. Cea mai mare pondere in totalul restantelor acestor debitori, 34%, o aveau societatile din industria extractiva a metalelor neferoase. -Toate unitatile apartinand companiei minere Minvest cumuleaza datorii pentru neplata energiei electrice consumate de circa 2.500 miliarde de lei. De altfel, Minvest Deva si Siderurgica Hunedoara reprezinta doua mari probleme pentru care nu avem inca o solutie. Pentru acesti doi consumatori se impun masuri cu implicatii mult mai largi-, a mai afirmat dl Boghiu. Siderurgica Hunedoara datora societatii Electrica, la sfarsitul primului semestru al acestui an, peste 50 milioane de euro, fiind urmata de COS Targoviste cu circa 28 milioane de euro, Ferom Tulcea -11,5 milioane de euro.
In primele sase luni ale anului, cifra de afaceri a Electrica a fost de circa 800 milioane de euro, toate cele opt filiale ale societatii, inclusiv sucursalele de intretinere reparatii inregistrand profit, chiar daca numai pe hartie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















