Un studiu recent prezentat de presedintele Institutului Bancar Roman apreciaza ca viitorul pietei de retail va apartine marilor retele, concurenta va creste an de an, iar fenomenul de fuziune va deveni ceva obisnuit pe piata: -exista acum 29 de jucatori in plus (din numarul total de 39 de banci). (…) Pana la urma va fi vorba de supravietuirea celui mai puternic-, considera Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman.
Perdantii din cursa pentru Banca Comerciala Romana, la care se vor adauga cei ramasi pe dinafara din lupta pentru CEC, nu vor abandona intentia de a intra pe piata, intr-un fel sau altul.
Nume mari precum banca franco-belgiana Dexia, care pune accent pe finantarea proiectelor de infrastructura municipale, a demarat deja operatiunile in Romania. Nici bancile portugheze, elvetiene sau chiar americane nu por ramane indiferente fata de o piata de milioane de potentiali clienti. Unele prefera intrari prin intermediul finantatorilor nebancari, segment ce devine din ce in ce mai atractiv. De exemplu, GE Money sau Provident a intrat deja pe piata romaneasca. La acest tablou se pot adauga retelele de distributie alternative (sucursale bancare), francizele si brokerii mobili de credite. Terenul viran din Romania a facilitat accelerarea vitezei de adaptare a unor produse mult mai rapid decat in alte tari, intrucat piata nu s-a putut diversifica decat intr-o mai mica masura pana acum.
Bancile si institutiile de finantare nebancara (IFN) vor dispune insa de o perioada de optiune (-window of opportunity-) mult mai mica decat cei cinci-sase ani pe care i-au avut la dispozitie celelalte tari nou integrate.
Presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, apreciaza ca factorii ce vor face diferenta dintre banci si vor determina avantajul competitiv vor fi administrarea riscului si a costurilor.
Viata va deveni din ce in ce mai grea pe piata si datorita masurilor drastice impuse de BNR bancilor comerciale si IFN-urilor (componente de baza ale piatei de leasing si a celei de retail). Ele se vor vedea nevoite sa constituie provizioane de risc si sa faca fata unor costuri suplimentare prin participarea la fonduri de garantare.
Impunerea unui model unic de evaluare a clientului solicitant, sub forma unui -credit scoring-, va insemna condamnarea definitiva a imprumuturilor acordate pe baza de buletin, care a facut sa explodeze creditul neguvernamental. Imprumuturile destinate consumului trebuie limitate pentru a diminua importurile, deficitul de cont curent si inflatia.
In plus, masurile Basel II (de adaptare a sistemului bancar romanesc la cerintele celui european) vor impune o stransa coordonare a riscurilor aferente creditarii si o crestere a provizioanelor, reflectate pana la urma in costul final al creditului.
Asa cum scriam ieri, diferentele dintre dobanzile la credite si cele la economisire, si chiar profitul bancilor sunt deja coborate pana aproape de stasurile europene. Vaduvite de resurse, bancile mici vor rezista din ce in ce mai greu in batalia pentru clienti.
Ramane de vazut insa daca nu va iesi invingatoare, inca o data, inventivitatea tipic romaneasca. Bancile au gasit deja modalitati de a se eschiva de la masurile BNR, prin externalizarea portofoliilor de credit in valuta. Si acesta e doar inceputul unui proces de reorientare intr-o piata din ce in ce mai dinamica.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
