Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa (OECD) a elaborat, recent, un nou raport de tara privind evolutia economiei romanesti in perioada scursa de la elaborarea ultimului document similar. Principala constatare: Guvernul actual continua sa tergiverseze, ca si guvernele anterioare, adoptarea masurilor-cheie pentru asanarea mediului de afaceri romanesc. Pierderi si arierate de ordinul miilor de miliarde, coruptia, povara administrativa ce preseaza tot mai mult intreprinderile, amanarea falimentelor, pastrarea controlului statului in economie – toate aceste probleme au fost regasite de catre analistii OECD in acelasi stadiu in care le lasasera in 2000 predecesorii. Partea -favorabila- a raportului va fi prezentata astazi, in cadru festiv, de catre reprezentantii mai multor ministere.
O mare cantitate de arierate este concentrata in sectorul energetic. Problema a fost fixarea administrativa a preturilor la electricitate, gaz si incalzire sub preturile de cost, deoarece considerente politice au anulat sugestia unor autoritati de reglementare independente care sa fixeze preturi realiste. Subventiile compensatorii de stat au fost in mare masura insuficiente, si nu sunt platite intotdeauna la timp.
Un sector tributar arieratelor
In plus, disciplina de plata a consumatorilor de electricitate si caldura a fost slaba. Pana in februarie 2002, cei mai mari 30 de debitori din firmele de productie a agentului termic inregistrau arierate de peste trei trilioane de lei (in jur de 0,3% din PIB) catre cele doua firme de distributie a gazului. In timp ce cativa datornici sunt firme private care au reusit sa nu fie deconectati de la retele, marea majoritate sunt companii in care statul controleaza sau este cel putin un actionar important.
In timp ce arieratele catre sectorul energetic sunt enorme, problema neplatii este concentrata. Problema este un nucleu de firme mari, de obicei generatoare de pierderi, si aproape exclusiv de stat. Cei mai mari 20 de debitori catre Electrica datoreaza cam 70% din totalul facturilor neplatite de electricitate.
In plus, preturile artificial de mici la energia electrica au dus la risipa de energie si decizii de investitii sub optim cu privire la tehnologia noua instalata. Ca exemplu, preturile subventionate la energie au intarziat modernizarea statiilor electrice si a celor de termoficare, au permis sisteme de distributie cu pierderi si instalarea termostatelor pentru incalzire.
Cresterea de 4%, preconizata de Guvern, e -cam optimista-
Pentru 2002, Guvernul estimeaza o crestere de 4%, dar aceasta pare a fi cam optimista, in lumina cadrului international mai curand defavorabil si a continuarii unei politici fiscale restrictive. Incepand cu anul 2000 a fost vizibila o reducere a ratei de crestere a exporturilor si a productiei industriale. In plus, in anul 2002 exonerarile de TVA si taxe vamale pentru importurile de tehnologie introduse anterior de Guvern au fost anulate, facand ca pe termen scurt mediul de afaceri si investitii sa fie mai putin favorabil. In ansamblu, PIB a crescut cu 5,3% in 2001, dar continuarea cresterii economice, inca nesustinuta integral de restructurare economica, duce la dezechilibre ale balantei de plati externe.
Restructurarea sectorului bancar a costat 8% din PIB
Politica monetara a sustinut cresterea in mod moderat. A existat un progres semnificativ in restructurarea sectorului bancar. Doua banci majore producatoare de pierderi au fost fie privatizate, fie lichidate, iar o a treia (Banca Comerciala Romana – BCR, care detine o treime din toate activele bancare) asteapta privatizarea in cursul acestui an. Costul total al acestui proces de restructurare se ridica la aproximativ 8% din PIB. Desi volumul de credite catre sectorul privat este in crestere, daca bancile continua sa imprumute bani firmelor de stat sub umbrela garantiilor de stat, volumul datoriilor contingente ale statului va continua sa creasca.
Manageriatul intreprinderilor de stat este puternic politizat
In timp ce privatizarea intreprinderilor de mici dimensiuni este aproape incheiata, privatizarea si restructurarea intreprinderilor mari sunt ramase in urma. Acest lucru a avut drept rezultat continuarea arieratelor de plata, presiuni salariale si deturnarea resurselor de la sectorul potential dinamic al IMM, care a contribuit tot mai mult la crestere si la exporturi.
Restructurarea in continuare a intreprinderilor va fi principalul test al hotararii guvernantilor, mai ales pentru ca implicatiile sociale trebuie controlate cu foarte mare atentie, in contextul politizarii puternice a managerilor marilor intreprinderi de stat.
In scopul de a avansa cu reformele, va fi nevoie de o anumita depolitizare a vietii economice si sa se taie din coruptia generalizata.
Pierderile, finantate sub forma de -creditare fortata-
La o prima estimare a pierderilor totale din sectorul de stat, se poate limita grupul de firme analizate la 86 intreprinderi majore producatoare de pierderi.
In 2000 si 2001, pierderile totale nete din aceste firme s-au ridicat la aproximativ 1,5 si 2,1% din PIB. Pierderile au fost finantate in cea mai mare parte prin arierate, ca forma de -creditare fortata-. Totusi, aproximativ 50% din arieratele totale in intreprinderile de stat sunt de fapt datorate bugetului de stat (corespunzand neplatii taxelor, a contributiilor sociale si a contributiilor la fondurile speciale).
Economia subterana: 20% din PIB
Ar trebui observat, in orice caz, ca economia subterana de mari dimensiuni distorsioneaza imaginea conform careia poverile fiscale sunt inca mici in Romania. Luand in consideratie output-ul economiei subterane, care este deja incorporat in PIB (in jur de 20%), procentul corectat de valoare adaugata al economiei formale ar fi de aproximativ 38% (mai curand decat 30%).
Politicile care urmaresc sa creasca veniturile fiscale in Romania trebuie sa fie foarte delicat acordate. Orice crestere a nivelului taxelor va duce probabil la cresterea arieratelor si a evaziunii fiscale. Pentru a sustine dezvoltarea noului sector privat, care este motorul cresterii si al schimbarii structurale, ar trebui de fapt ca poverile fiscale asupra intreprinderilor sa fie de fapt reduse.
Si firmele private se asaza la masa evaziunii
Peste 70% din datoria publica in 2001 era in valuta, din care cea mai mare parte catre institutii financiare internationale. In contrast cu finantarea pe termen lung, statul a folosit intensiv finantarea pe termen scurt de pe piata interna. Totusi, emiterea de obligatiuni a fost mai curand haotica si a complicat realizarea politicii monetare.
Firmele de stat nu sunt singurele victime ale indisciplinei financiare, acestea sunt si principalii contravenienti. In vreme ce in anul 2000 firmele private inregistrau arierate in valoare de 14% din cifra de afaceri, aceeasi cifra la firmele de stat era de 53%. Diferenta este si mai vizibila in domeniul arieratelor catre stat (inclusiv bugetele central si locale, asigurari sociale, si fonduri extrabugetare), unde arieratele pentru firmele private erau 2,9% din cifra de afaceri, in timp ce pentru firmele de stat reprezentau 21%. Este interesant de observat ca cei mai dificili contravenienti nu au fost acele firme de stat detinute integral de stat (in cea mai mare parte regii autonome), ci cele in care statul are o participare partiala, sugerand ca si pentru o participare limitata de stat firmele se bucura de constrangeri financiare reduse.
Subventionarea substantiala a firmelor din Romania a permis supravietuirea firmelor de stat ineficiente, chiar si atunci cand valoarea adaugata a acestor firme este de fapt negativa. In plus, aceste infuzii in sectoare in declin se fac pe costul sectoarelor mai dinamice ale economiei, care sufera de pe urma unor poveri fiscale mai mari decat ar fi nevoie altminteri.
Salariile, deplasate in sectorul serviciilor publice
Cea mai mare problema in cazul utilitatilor publice este aceea ca salariile sunt cu mult peste media nationala. Aceasta caracteristica este izbitoare mai ales in cazul regiilor autonome subordonate Ministerului Industriilor si al celor controlate de Ministerul Transporturilor. Este demn de semnul intrebarii daca nivelul calificarii personalului din aceste intreprinderi necesita intr-adevar diferente de acest ordin, iar alternativa ca angajatii acestor companii sa tina in sah societatea romaneasca pentru castigurile proprii pare mai plauzibila. Salariile mari in aceste companii par deplasate mai ales cand sunt comparate cu salariile reduse ale politistilor si ale sectorului juridic, considerand ca salariile reduse sunt adesea considerate origini ale coruptiei.
Faptul ca majorarile de salarii in fabricile de stat generatoare de pierderi sunt adesea decise pe baze politice, fara prea mare legatura cu performantele economice ale firmelor, constituie un risc serios pentru orice planificare si control bugetar.
Semnatura electronica, doar pe hartie
Desi exista legea cu privire la semnatura electronica, depunerea declaratiilor prin e-mail nu este permisa: singura institutie care accepta primirea de documente prin e-mail este Institutul pentru Management, care administreaza procedurile de compensare intre agenti economici. Motivul principal este acela ca Ministerul Finantelor nu este inca in reteaua electronica de administrare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
