La numai o saptamana de zile de cand Guvernul a decis ca salariatii de la combinatul siderurgic SIDEX – ISPAT pot beneficia de plati compensatorii in cazul in care sunt de acord cu rezilierea contractului colectiv de munca, aproximativ 4.000 de siderurgisti si-au depus in aceste zile cererile de somaj. Cu alte cuvinte, in pofida faptului ca la vremea trecerii combinatului galatean din curtea statului in cea a indienilor de la ISPAT, noul proprietar se angajase prin contract sa nu dea pe nimeni afara timp de cinci ani, acum se vede treaba ca situatia nu a ramas asa cum se stabilise initial.
Astfel, desi indienii aparent isi respecta contractul pe care l-au semnat, totusi s-a ajuns in situatia ca pana la urma tot sa se faca niscaiva disponibilizari. Cu o alta fata evident. Si, cum altfel decat cu ajutorul direct al Guvernului care, in evidenta intelegere cu cerberii ISPAT, s-a gandit ca momitul are cu siguranta sorti de izbanda in acest caz. Asa ca toti cei 4.000 de -dezertori- urmeaza, potrivit -mainilor intinse- de Guvern, sa primeasca pana la sfarsitul acestui an ajutorul de somaj si un asa-zis venit de completare, care va fi egal cu diferenta dintre nivelul somajului si salariul individual net din ultimele 12 luni de activitate. Si ca atractia sa devina si mai mare, Guvernul a supralicitat ,oferind acesti bani timp de cel putin trei ani de zile de la privatizare. Concluzia? Indienii de la SIDEX isi concediaza oamenii pe banii statului roman. Stat care, dupa cate se vede, este in stare sa plateasca dintr-un buget si asa extrem de vaduvit de marii datornici zeci de milioane de dolari doar pentru a usura misiunea ISPAT.
APAPS in rol de arhanghel
De altfel, primele semne ale unei intelegeri dintre Lakshmi Mittal si reprezentantii Guvernului Nastase, -concepute- in spatele usilor inchise, au transpirat tocmai din declaratiile ministrului privatizarii, Ovidiu Musetescu. Erijandu-se parca in postura de -trompeta- a ISPAT, Musetescu a declarat ca SIDEX-ul are un -balast- de 2.500 de oameni care vor trebui sa fie disponibilizati din combinat. Pana la urma s-a gasit solutia, rezultatul fiind in prima faza extrem de eficient tocmai prin numarul celor care si-au aratat intentia de a trece de bunavoie in somaj. Surse din mediile sindicale ale combinatului siderurgic ne-au precizat ca planurile lui Mittal, vizavi de numarul angajatilor, sunt si mai drastice. Potrivit graficelor stabilite, daca tinem cont de numarul proaspetilor someri, indienii vor mai avea de -convins- pana la sfarsitul acestui an inca o mie de angajati sa paraseasca combinatul. In ceea ce priveste planurile pentru anul viitor, conducerea ISPAT va mai avea in vedere soarta a inca 5.000 de oameni, care vor fi trecuti pe lista neagra.
Realitatea, departe de declaratii
Implicarea financiara din partea Guvernului reprezinta inca un argument al faptului ca indienii s-au bucurat si, probabil, or sa se mai bucure de acum inainte de fel de fel de facilitati. -Toata lumea stie ca la SIDEX este o forta de munca supradimensionata, dar noi intentionam ca prin reducerea costurilor imbunatatirea productivitatii muncii, a managementului si a marketingului sa compensam acest neajuns. Muncitorii trebuie sa stie ca de acum inainte subventiile de la stat nu vor mai fi disponibile si ca la SIDEX va trebui sa traiasca pe picioarele sale-, preciza investitorul de marca Mittal la vremea cand cerneala semnaturilor din contractele de privatizare nu se uscase inca. In schimb, realitatea sta cumva altfel. -Politica comerciala a combinatului este una deosebit de negativa pentru intreaga economie a tarii, tocmai prin faptul ca SIDEX continua sa vanda pe piata interna cu 40% mai scump decat la export-, ne declara deputatul PD Mircea Toader. Altfel spus, nici performantele si costurile reduse nu s-au vazut pana acum, dar nici de celebrele ajutoare de la stat nu s-a reusit sa se scape. Pentru ca, dupa cum ne-am obisnuit, distanta dintre declaratiile stropite cu sampanie si realitate este extrem de mare….
