Prima evaluare a programului convenit cu Fondul Monetar International a demonstrat faptul ca aplicarea programului de reforma economica a fost doar mimata, considera senatorul Viorel Marian Pana, vicepresedinte al Partidului Democrat. Potrivit afirmatiilor sale, negociatorii FMI nu ne-au reprosat nimic altceva decat vechile tare ale guvernelor postdecembriste: cresterea salariilor din intreprinderile de stat, peste limita stabilita in acordul stand-by, cresterea pierderilor in sectorul energetic si progresul modest in privatizarea si in rezolvarea problemelor legate de intreprinderilor de stat generatoare de pierderi. -Se poate observa ca tocmai in punctele esentiale Guvernul nu a intervenit, provocand in lant grave disfunctionalitati in toate palierele, atat economice cat si sociale-, precizeaza Viorel Marian Pana.
In conditiile cresterii gradului de saracie, marginalizarii sectorului privat in zona falimentului si esecului total in privatizare, premierul Adrian Nastase a gasit de cuviinta sa copieze vechiul model de acuza, utilizat de obicei de guvernanti dupa picarea unui examen in fata FMI. -Nu suntem pregatiti sa luam retete, sa ni se spuna exact cum trebuie sa facem-, declara premierul, uitand ca a fost departe de o astfel de atitudine in cursul celor noua luni de negocieri tensionate de anul trecut pentru incheierea acordului stand-by.
In fapt, considera Viorel Marian Pana, nu la FMI trebuie cautata vina pentru gradul mare de saracie la care a ajuns populatia, deoarece nu negociatorii Fondului sunt cei care au obligat Guvernul sa incalce legea si sa ruineze sectorul IMM, sector care ar fi putut deveni un motor al dezvoltarii si un debuseu pentru forta de munca disponibilizata din sectorul de stat. Sacrificarea IMM a fost pregatita cu buna stiinta, chiar prin bugetul de stat pe anul in curs. Cu toate ca prin Legea 133 sectorul IMM avea asigurata o sursa de finantare a investitiilor, prin Fondul National de Garantare a Creditelor, acestuia nu i-au fost alocate prin buget decat 241 de miliarde lei, fata de cele 1.025 de miliarde lei prevazute de lege. Cele 241 miliarde de lei alocate unui sector care contribuie direct sau indirect la furnizarea a peste jumatate din veniturile bugetului de stat (90.000 miliarde lei), reprezinta cu mult mai putin decat au primit direct sau indirect (prin neplata impozitelor) societati mari de stat, precum Tractorul sau Roman Brasov, mai spune Viorel Marian Pana. In opinia sa, chiar si singura raza de speranta, care ar putea veni dinspre privatizare, este distrusa in conditiile in care rezultatele privatizarii sunt modeste, iar societatile din portofoliul APAPS au ajuns falimentare, acumuland datorii care depasesc capitalul social.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
