Finantele nu au fost in stare sa tina evidenta exacta a recuperarii banilor

Situatia controlului care avea ca tinta principala stabilirea exacta a situatiei creantelor externe, demarat la sfarsitul anului trecut de Curtea de Conturi, la marile foste intreprinderi de comert exterior (ICE) ramane in continuare in ceata. Cauza: conducerile ICE au blocat accesul controlorilor financiari in sediile firmelor si nu au predat la cerere actele necesare verificarilor. -Tratamentul- oferit in ultima vreme Curtii si de conducerile societatilor de investitii financiare este servit cu nonsalanta de lucratorii in comert exterior, in pofida faptului ca, potrivit legii, Curtea de Conturi este institutia superioara de control financiar. Primele efecte si-au facut deja aparitia. Pentru refuzul de a pune la dispozitie documentele necesare clarificarii sumei exacte a sumelor care de mult trebuiau sa intre la bugetul statului, procurorii financiari au decis amendarea a cinci ICE-uri cu aproape 100 milioane de lei, suma care a atras dupa ea si penalitatile de rigoare.

Razboiul -convingerilor-

Chiar daca controalele trebuiau finalizate in maximum 15 zile, in asa fel incat rapoartele sa fie incluse in -mapa- pentru parlament, Curtea de Conturi s-a vazut in imposibilitatea respectarii termenelor hotarate in plen de consilierii de conturi. In urma deciziei amendarii fiecarei conduceri a ICE-urilor cu 500.000 de lei pentru fiecare zi de blocare a controalelor financiare, suma care in prezent a ajuns la un nivel de 70 de milioane, trei dintre societatile de comert exterior au cedat, acceptand demararea actiunilor de verificare. Astfel, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru a recupera din timpul pierdut, echipele Curtii au fost intarite si cu reprezentanti ai Directiei de Control Fiscal din cadrul Ministerului de Finante, -mixajul- intrand deja in lucru la Arpimex SA, Forexim SA si Romano-Export SA. Celelalte firme de profil – Confex SA, Masini Export-Import, Uzini Export, Industrial Export – refuza in continuare controalele si asta in pofida faptului ca, in urma cu o saptamana, Curtea de Conturi a organizat o inalnire cu reprezentantii Asociatiei Romane a Exportatorilor si Importatorilor si conducerile ex-ICE, unde s-a incercat gasirea solutiei potrivite. Surse avizate din Curtea de Conturi sustin ca refuzul controalelor din partea firmelor de import-export s-a bazat pe ideea eronata ca prin aceste veificari s-ar urmari, practic, -nationalizarea- creantelor externe ale statului.

Tanasescu nu are lista -neagra- pusa la punct

Potrivit datelor aproximative oferite Curtii de Conturi de catre departamentul de specialitate din Ministerul de Externe, nivelul total al creantelor la sfarsitul anului 1989 se ridica la peste cinci miliarde de lei, in timp ce in urma cu doi ani -scriptele- aratau ca intre timp se mai reusise recuperarea a cel putin 2,5 miliarde de dolari.

Surse din cadrul institutiei de control financiar ne-au declarat ca haosul care domneste in momentul de fata la capitolul -incasari-creante- din comertul exterior este cauzat numai si numai de -atitudinea- ministerului condus de Mihai Tanasescu. Argumentul in acest sens este acela ca la cererea Curtii, directiile de specialitate nu au fost in stare nici pana in prezent sa puna la dispozitia controlorilor o lista exacta atat cu numele firmelor partenere sistemului socialist, cat si cu sumele exacte care trebuiau deja virate in contul statului roman. Mai ales ca majoritatea firmelor din domeniul comertului exterior au reusit sa se privatizeze intre timp, iar, potrivit legii, Ministerul Finantelor era singurul abilitat sa se ocupe de recuperarea creantelor si, totodata, de virarea lor la buget. Problema consta insa in faptul ca ultimele incercari ale Guvernelor Romaniei de a recupera banii din afara granitelor tarii s-au soldat cu mari surprize. Aceleasi surse din Curtea de Conturi ne-au declarat ca, in urma discutiilor purtate, multe dintre societatile contactate nu au mai recunoscut datoriile fata de romani. Problema care devine deja una extrem de dificila, pentru ca tine de domeniul dreptului comercial international. Ceea ce inseamna, practic, ca daca se mai doreste recuperarea integrala a banilor, cheltuielile pe care statul roman trebuie sa le faca vor deveni extrem de mari.