Firme off-shore din paradisuri fiscale dau ultima batalie pentru a concentra puterea economica

Bani, putere, functii, control total. Aceste patru cuvinte sunt suficiente pentru a trasa din condei conturul unui tablou definitoriu pentru lupta ce se da in economia romaneasca aflata in prag de integrare (fie ea aprobata sau conditionata). Mai sunt cateva luni pana la intrarea in joc a unui nou arbitru, si am numit aici Uniunea Europeana, unul mai dur care nu prea stie sa plece urechea la ordine venite de sus si mai ales nu se prea lasa induplecat de spagi si comisioane. Pe fronturile unei economii aflate de prea multi ani in tranzitie s-a trecut la asaltul final: se traseaza practic ultimele granite, se fac ultimele aliante inainte de a intra in dura lupta pentru supravietuire cu puternicii adversari comunitari.

Presedintele Basescu scoate adesea pe tapet problema spinoasa a cercurilor de interese care fac jocurile unor oameni de afaceri. Ba nu se sfieste sa dea si indicatii, fara sa aiba prerogative constitutionale in acest sens, menite sa urneasca anumite cercetari catre o persoana sau alta. Serviciul Roman de Informatii, la raportul de bilant de an, reitereaza aceeasi problema spinoasa, dar nimeni nu ia taurul de coarne si nu arata cu degetul catre o persoana sau alta. Singura, presa, neavand nici pe departe capacitatea si mijloacele de investigatie ale institutiilor mai sus mentionate, pune degetul pe rana, aratand ce fel de afaceri fac unii sau in ce directie fluiera arbitrii (si mai ales din ce cauze?).

In Romania ultimilor 15 ani totul a fost de vanzare, totul a avut un pret. Nimeni nu si-a pus intrebarea de ce majoritatea rapoartelor agentiilor de analiza financiara tot repeta cu indaratnicie faptul ca economia de pe plaiurile mioritice nu e nici pe departe una de piata, ci mai curand una, parafrazandu-l tot pe presedintele Basescu, una de cumetrie.

Chiar daca ne-am pus pentru multi ani drept paravan sloganul -nu ne vindem tara-, in realitate cine a avut bani a cumparat cand a vrut, cum a vrut si ce a vrut. Nu de putine ori, oameni importanti ca Andrei Siminel sau Gratiela Iordache, ca sa dam doar doua nume de referinta, s-au aflat atat in postura de a face regulile, cat si in cea de beneficiar, pentru ei sau firmele administrate. Aceasta reteta a succesului a adus nu milioane, ci miliarde de euro. Si ce paravan mai bun poate exista pentru a ramane in umbra decat o firma off-shore, cu sediul pe vreo insula din paradisurile fiscale, cele fara taxe si impozite si care nu solicita identificarea actionarilor?

In ultima perioada, puterea acestui tip de constructii financiare a ajuns atat de mare incat chiar si autoritatile au ajuns sa se teama. Unul dintre cele mai importante organisme de control, afiliat la reteua de combatere a crimei organizate la nivel mondial, Oficiul National pentru Combaterea Spalarii Banilor, a iesit si el din discretia obisnuita si, chiar daca presa il acuza de mijloace de munca de tip inchizitoriu, trage semnalul de alarma in ceea ce priveste potentiala spalare de bani prin intermediul unor fonduri de investitii, controlate si administrate de off-shore-uri de prin paradisuri fiscale, bine plasate in economia romaneasca, care detin participatii importante in sute de societati comerciale, de preferinta listate pe bursa. Evident, totul pe probe indubitabile, provenite din interior, dar si din cooperarea la nivel international.

Mediu de afaceri propice

Daca in anii *90 era la moda pentru un om de afaceri roman sa-si ascunda identitatea intr-un paradis fiscal, iar apoi, sub mantia ocrotitoare a investitorului strain aflat in cautare de afaceri, sa vina si sa cumpere in Romania o intreprindere din portofoliul fostului Fond al Proprietatii de Stat, astazi situatia a devenit mult mai sofisticata. Iar caile de a ajunge la radacina -investitorului strategic- sunt si ele mult mai virane si mult mai greu de strabatut. Investitiile directe prin firme din paradisuri fiscale au devenit, conform noii legislatii in domeniu, mult mai usor acceptate de autoritati, la privatizarea societatilor de stat sunt acceptate si firme straine cu identitati mai putin clare. Asa se face ca, dintr-o cercetare sumara a provenientei capitalului investit in ultimii ani in Romania, pe podiumul realizat din punctul de vedere al volumului de bani plasati, regasim mai mereu Cipru, iar in primele 20, state precum Liechtenstein, Luxemburg sau chiar Antilele Olandeze.

Faptul ca nimeni nu si-a batut prea mult capul sa vada pe mana cui se dau fostele intreprinderi cu capital de stat este relevat si din analiza postprivatizare. Aruncandu-ne o privire numai asupra evenimentelor din ultimii cinci ani, cercetand privatizarile societatilor aflate in proprietatea statului, vom constata ca numai firmele inregistrate in paradisuri fiscale, avand, e adevarat, o carte de vizita nepatata, au avut succes cand au batut la portile Agentiei de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).

In perioada 2000-2005, AVAS a incheiat doar 13 contracte de privatizare cu investitori inregistrati in Antilele Olandeze, Cipru, Liechtenstein si Luxemburg. Cumparatorii care au achizitionat pachete de actiuni cu sume ce au depasit 100.000 de dolari sunt BROADHURST INVESTMENTS LIMITED – Cipru, MITTAL STEEL HOLDINGS NV – Antilele Olandeze, DCI WALBRIDGE PARTNERS Ltd – Cipru si INTERNATIONAL RAILWAY SYSTEM SA – Luxemburg.

BROADHURST INVESTMENTS LIMITED, societate asupra careia vom zabovi pe larg in analizele noastre, a achizitionat, pe 27 noiembrie 2003, un pachet de actiuni reprezentand 85,7% din capitalul social al SC ELMEC SA Sinaia. DCI WALBRIDGE PARTNERS Ltd a preluat controlul asupra societatii MEFIN SA Sinaia, pe 21 martie 2003, prin cumpararea unui pachet de actiuni reprezentand 72,177% din capitalul social detinut de AVAS.

MITTAL STEEL HOLDINGS NV a investit masiv in siderurgia romaneasca: in 2003 a cumparat 69,7680% din capitalul social al SC PETROTUB SA Roman, 80,9174% din capitalul social al SC SIDERURGICA SA Hunedoara plus 70,76% din capitalul social al societatii comerciale TEPRO SA Iasi.

Privatizarea s-a incheiat, traiasca domeniul privat

Cum in mare ce a fost profitabil si usor de acaparat s-a cam incheiat, investitorii trebuie sa se reorienteze acum in era postprivatizare asupra plasamentelor si preluarilor prin intermediul pietei de capital. Iar firmele off-shore, paravan pentru cele mai multe din marile tunuri pe piete excomuniste, beneficiaza de oameni cu o experienta vasta, plasati in pozitii-cheie. Iar daca nu ii au deja, ii pot cumpara in orice moment.

Fondurile de investitii administrate de off-shore-uri de prin paradisuri fiscale sunt insinuate excelent in economia romaneasca, semn ca profesionistii platiti si-au facut excelent treaba. Le regasim in zona privata a economiei, unde prezenta lor nu era de natura sa creeze suspiciuni, amestecandu-se printre sutele de mii de companii care deruleaza afaceri mai mici sau mai mari. Firme off-shore au reusit sa preia pachete semnificative sau chiar controlul unor companii private, sa acumuleze pachete importante de actiuni chiar in domenii-cheie sau in industrii strategice. Monitorizarea implicarii acestora a starnit deja o furtuna fara precedent la nivel european, si chiar international. Nu de alta, dar toti ochii sunt atintiti, dupa acel 11 septembrie de trista amintire de la New York, catre depistarea potentielelor surse de finantare a terorismului.

Chiar cu prilejul recentei intalniri a reprezentantilor Grupului celor Sapte (practic cele mai puternice economii din lume) a fost propusa intensificarea controlului exercitat asupra companiilor care au unitati teritoriale inregistrate prin paradisuri fiscale. Cum principalul pericol pentru economiile statelor europene vine de pe burse, controlul manipularilor acestora, puse de cele mai multe ori pe seama acestor fonduri fara identitatea a actionarilor, va deveni mult mai drastic. Firmele din Uniunea Europeana vor fi obligate chiar sa-si dezvaluie in intregime activitatile din zonele in care controlul este insuficient, printr-o verificare stricta, realizata de grupuri de audit. O interpelare in Parlamentul European a indicat extreme de ferm: -trebuie intarit rolul controlului in cadrul centrelor off-shore!-.

Statistici romanesti ingrijoratoare

Situatia economiei nationale, privita prin prisma noilor cerinte ale Uniunii Europene, care de abia ne-a intredeschis portile, nu e in masura sa ne linisteasca. In Romania, statisticile aratau, la sfarsitul anului trecut, ca peste 90% din operatiunile de spalare de bani si marile acte de evaziune fiscala au loc prin societatile infiintate de companii din paradisuri fiscale. Intr-un raport al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) sta scris negru pe alb: -Se constata importante transferuri externe in Cipru, Monaco, Luxemburg, Liechtenstein, Insulele Virgine, San Marino, Bahamas etc. Atrag atentia, de asemenea, sumele mari transferate in Olanda -1.700 milioane de euro (a se interpreta Antilele Olandeze – n.r.). In unele cazuri, aceste fonduri s-au intors in Romania sub forma unor imprumuturi externe private, acordate de firme straine societatilor comerciale care au produs banii murdari, iar acestea i-au investit in domenii economice profitabile. De remarcat ca sumele provin din Elvetia, Monaco, Luxemburg, Liechtenstein etc.-

Fara nici cea mai mica urma de indoiala, tara de pe insula Afroditei, Ciprul, ramane locatia predilecta a celor care fac afaceri din umbra pe taramuri mioritice. Nu degeaba se sopteste pe la toate colturile ca de pe acele plaje marii ingineri de afaceri postdecembristi isi calculeaza cu atentie miscarile urmatoare. Chiar si despre cel mai controversat om de afaceri roman Sorin Ovidiu Vantu se spune prin presa ca si-ar fi stabilit cartierul general al afacerilor in Cipru. Intr-un tablou demn de -la liovra-, prezentat zilele acestea de un cotidian romanesc de afaceri, domnul SOV este -legat-, direct sau indirect, de zeci de off-shor-uri, in frunte cu proaspata noastra cunostinta Demera Investment, care se ocupa momentan de transferul actiunilor Bancii Romexterra catre este MKB Budapesta.

Insula Afroditei, cartier general

Ciprul e considerat locul cel mai sigur pentru cei care vor sa transforme banii negri sau gri in investitii onorabile, generatoare de bani albi. Anul trecut, in atentia Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor s-au aflat 21 de dosare, in care companii inregistrate in Cipru erau suspectate ca au spalat 28,703 milioane de euro. Putem spune ca 2006 a fost unul ceva mai slab, cel putin pana acum, investitorii din spatele firmelor cipriote fiind implicati in doar 14 dosare aflate pe masa ONPCSB, pentru suspiciunea de a incerca sa spele aproape 30 milioane de euro. Cele mai multe materiale de analiza sosite pe birourile Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor provin de la investitori inregistrati in Insulele Virgine, Panama, Seychelles, Belize, Liechtenstein, Luxemburg si Insula Barbatului, dar si China, Turcia si chiar Rusia.

Raportul intocmit de catre ONPCSB atrage atentia asupra pericolului reprezentat de aceste firme aflate, practic, mai mult in ceata. Efectele activitatilor unor firme-paravan, inregistrate in paradisuri fiscale, sunt deosebit de nocive oricarei economii, cu atat mai mult uneia in care fondurile speculative pot face ravagii prin miscari bruste, fie ele de intrare, fie ele de iesire: -Dimensiunile acestui segment de crima organizata, prin efectele sale, deformeaza cursul reformelor economico-sociale, vizeaza fundamentele democratice ale statului, pericliteaza securitatea cetateanului si loveste in interesele nationale fundamentale. Amploarea operatiunilor in numerar (cu angajarea unor sume de bani deosebit de mari, la limita mecanismelor de procesare a platilor si decontarilor din Romania), infiintarea si functionarea firmelor-fantoma, prin incalcarea prevederilor legale, dificultatile existente in monitorizarea preocuparilor cetatenilor straini si cele referitoare la controlul acestor firme, inclusiv cele aparute in urmarirea fluxurilor financiare interne si internationale, vulnerabilitatile sistemului financiar-bancar, mentinerea pe plan international a paradisurilor fiscale etc. contribuie la facilitarea spalarii banilor, transferurile ilegale de valuta in afara tarii si incurajeaza contrabanda si marea evaziune fiscala-. Concluzia Raportului este una cat se poate de dura si se suprapune practic pe cea reliefata de ultimul raport al Serviciului Roman de Informatii: -Aceste afaceri ilegale afecteaza siguranta nationala a statului, prin subminarea economiei nationale-.

Omul -potrivit- la locul potrivit

Poate cel mai important fond de investitii care s-a insinuat in actionariatul societatilor comerciale romanesti este Broadhurst Investments. Succesul acestora, concretizat in multe milioane de dolari americani, s-a datorat unor oameni postati in pozitii-cheie.

Primul dintre ei este chiar diriguitorul si omul cu care compania se identifica practic, in Romania: Andrei Siminel.

Acesta a detinut sau inca mai detine urmatoarele functii: presedintele Bursei Electronice RASDAQ, presedintele Asociatiei Actionarilor din Romania (singura persoana fizica alaturi de cele 5 SIF-uri!), presedintele Agentiei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei, presedintele Asociatiei Nationale a Valorilor Mobiliare din Romania, presedintele comunitatii brokerilor din Romania, presedinte NCH Advisors, Broadhurst Investment, New Century Holdings Romania, presedintele Asociatiei Actionarilor din Romania (recomandata pe plan extern drept Romanian Shareholders Association).

CV-ul sau fiind unul extrem de impresionant scoate insa la lumina o problema: pozitiile pe care le-a detinut sau le are i-au oferit, in cea mai mare parte a timpului, o dubla calitate: judecator si jucator. Pe de o parte, milita pentru drepturile actionarilor minoritari, contribuia la crearea unui cadru legislativ propice, conducea chiar bursa electronica RASDAQ, iar pe de alta parte, administra afacerile fondului de pe meleaguri cipriote, investind practic in conditii in care detinea informatiile la prima mana. Situatia se continua si acum, Siminel Andrei fiind in Consiliul de administratie al bursei.

Presa de specialitate l-a nominalizat recent ca facand parte din galeria celor mai influenti oameni din Romania. Influenta sa provine in special din faptul ca in spatele sau se afla imperiul financiar NCH (administratorul Broadhurst), un fond de investitii american cu o valoare de zeci de miliarde de dolari implicat in tranzactii imobiliare in spatiul ex-comunist. Recent, presedintele NCH, George Rohr, a anuntat ca fondul va arunca pe piata romaneasca 200 milioane de dolari. NCH a fost creat de o agentie guvernamentala americana.

Agentia OPIC, care apartine Departamentului Afacerilor Externe, a fost varf de lance al politicii economice americane de globalizare. Multi angajati ai OPIC s-au dovedit a fi agenti Central Intelligence Agency (CIA) – partea a doua a raportului CIA, trecut, prezent si viitor, a lui Ralph McGehee, fost agent secret, sta marturie.

Cum orice marire e urmata si de o decadere, Andrei Siminel a pierdut alegerile pentru sefia Bursei, in dauna lui Septimiu Stoica, cel care a beneficiat de sprijinul micilor brokeri, dar si de cel al mediului bancar. Fiind convins ca va castiga fotoliul, Siminel nu a mai candidat la sefia brokerilor, pierzand si aceasta functie. El a renuntat si la sefia RASDAQ, aflata in ultimele luni de existenta.

Siminel este legat strans de alte doua personaje-cheie care sustin drepturile actionarilor minoritari si joaca un rol important in facerea regulilor pietei bursiere: colegele sale de seminarii, deputata de Cluj Gratiela Iordache si respectiv presedintele CNVM, Gabriela Anghelache.

Legaturi de afaceri

Legaturile cu deputata conservatoare de Cluj (trimisa de la centru in aceasta circumscriptie electorala, dupa ce candidase fara succes la primaria sectorului 6 si cheltuise importante fonduri de campanie) sunt adanci. Presa locala scrie in nenumarate randuri ca deputata este angajata la o societate controlata de un off-shore cipriot. Mai mult, in declaratia sa de interese de la Camera Deputatilor figureaza ca actionar la o firma controlata tot de Siminel, Voltinvest (vezi faximil), specializata in servicii financiare. Din acelasi document reiese si faptul ca doamna deputat e angajata si a societatii Winmarkt, controlata tot de Broadhurst. Pe numele deputatei mai sunt si alte tiltluri de valoare: Cildro Mehedinti, Norvea Brasov, Rofep Urziceni si Victoria Bucuresti.

Doamna Iordache este specializata in tranzactii bursiere, facand si avere din acest domeniu. Popularitatea sa a fost strans legata de activitatea sa de la Asociatia Actionarilor din Romania (AAR) (alaturi de domnul Siminel Andrei), o organizatie neguvernamentala care a militat pentru drepturile actionarilor minoritari din companiile privatizate sau neprivatizate de catre stat. AAR a exercitat presiuni fata de actionarii majoritari, fie ca a fost vorba de stat (autoritatea de privatizare) sau de firme private. Interesanta este opinia doamnei Iordache despre societatile ce provin din paradisuri fiscale: -N-am nicio parere despre societatile off-shore .

Intr-un document al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor se arata ca Asociatia Actionarilor din Romania, condusa de Gratiela Iordache, si firmele off-shore Ivington, Broadhurst si Linsell (parte din NCH) au intrat in vara anului 2004 in cercetari in urma sesizarilor directiei de supraveghere a BNR. Documentul mentioneaza (vezi faximil): -Lindsell enterprises Ltd figureaza ca asociat/actionar la 15 societati comerciale romanesti. Societatea are deschise conturi in bancile din Romania, de unde transfera sume de bani in Cipru. Ivington Entreprises Ltd, in perioada 3 aprilie 2003 – 5 mai 2004, a incasat, prin transferuri efectuate din Cipru, 602.235 euro si a efectuat plati externe in valoare de 564.331 euro, cu destinatia Cipru, iar motivatia a fost <repatriere de fonduri>. Broadhurst Investment Ltd a beneficiat, in perioada 2003-2004, de incasari externe din Cipru in valoare de 13.660.457 euro,si a efectuat transferuri externe in valoare de 23913127 euro- .

Vom reveni cu cateva dintre cele mai interesante afaceri derulate de Broadhurst&Co, cu mentiunea ca ele sunt facute exploatand la maximum legile, facute parca special pentru ei.