FMI gaseste Guvernul restantier la capitolele privatizare si politici salariale

Negociatorul-sef pentru Romania al Fondului Monetar International, Neven Mates, isi continua seria de intalniri cu autoritatile romane pentru finalizarea scrisorii de intentie, in vederea incheierii unui nou acord de imprumut stand-by. Sosit duminica dupa-amiaza in tara noastra, si dupa ce a avut o prima intalnire, in cursul zilei de luni, cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, urmata de o alta, cu ministrul Dezvoltarii sI Prognozei, Leonard Cazan si apoi cu ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, Mates s-a aflat, ieri, la sediul Autoritatii pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS).

Dintre toate institutiile romanesti, APAPS este prinsa cu cele mai multe teme nefacute la actualele negocieri cu FMI. Aceasta, deoarece reprezentantii Fondului se uita cu mare atentie la stadiul programelor derulate cu Banca Mondiala, iar privatizarile incluse in Programul PSAL nu au nici o sansa sa respecte termenele prevazute initial. Astfel, pana la finele lunii septembrie, trebuia elaborata o strategie transparenta de privatizare a societatii Alro Slatina. Pana la acest termen nu mai sunt insa decat trei zile. In plus, trebuiau privatizate cele doua societati brasovene, Roman si Tractorul, alaturi de Nitramonia Fagaras si IUG Craiova. Pentru respectarea acestor obiective, autoritatile romane s-au angajat in fata reprezentantilor FMI la negocierile anterioare, din luna iunie. Oficialii Fondului au recomandat atunci accelerarea privatizarii, nemultumiti de stadiul si de ritmul prea incet al acesteia.

De recomandarile privind accelerarea privatizarii este constient si ministrul finantelor, Mihai Tanasescu. El declara ca, in general, politica de pana acum a Guvernului este privita pozitiv de FMI. In luna aprilie, dl Tanasesu anunta plin de optimism o vizita a reprezentantilor Fondului, in mai, pentru finalizarea scrisorii de intentie, estimand, inpreuna cu premierul Adrian Nastase, ca noul acord stand-by va fi semnat in luna august sau septembrie 2001. Chia daca previziunile de atunci nu i s-au confirmat, ministrul finantelor nu si-a pierdut optimismul. Dupa intalnirea de luni cu Neven Mates, el a declarat ca termenul septembrie – octombrie 2001 i se pare realist pentru intrarea scrisorii de intentie a Romaniei in discutia boardului FMI si ca negocierile pentru definitivarea acestei scrisori se vor finaliza dupa doua saptamani. Principalul agrument cu care guvernantii vor sa convinga FMI este promisiunea ca se vor face disponibilizari in regiile autonome si in companiile nationale, ca se va intari disciplina salariala in cadrul acestora, ca restructurarea va duce la cresterea productivitatii si la reducerea arieratelor. -Este un proces care necesita atentia tuturor si despre care se va mai vorbi, pentru ca este problema esentiala a tarii. Important este sa gasim mijloacele care sa duca la eficientizarea acestui sector-, a declarat Mihai Tanasescu.

Constient ca cel mai sensibil punct al actualelor negocieri cu FMI va fi nivelul mare al arieratelor, de 40% din PIB, si politica salariala din sectorul public, premierul Adrian Nastase s-a grabit sa anunte, inainte de venirea negociatorului-sef, Neven Mates, ca urmeaza o drastica revizuire a salariilor managerilor din regii si companii nationale, astfel incat acestea sa nu depaseasca nivelul corespunzator unui secretar de stat. Reduceri salariale si de personal au fost promise in special la SNP Petrom, Distrigaz, Transelectica, Electrica, Hidroelectrica, Societatea Nationala a Carbunelui si Compania Nationala a Huilei. Ramane ca oficialii romani sa dovedeasca reprezentantilor Fondului ca aceste masuri nepopulare vor fi si puse efectiv in aplicare.

Neven Mates mai trebuie convins si de posibilitatile reale de reducere a inflatiei si de mentinere a controlului asupra contului curent, de care depinde sustenabilitatea cresterii economice. O mare parte din aceste obiective au inceput deja sa ridice probleme, Guvernul nepunand in aplicare toate masurile promise. Astfel, tinta negociata initial pentru inflatie, de 25% in 2001, a cazut, fiind revizuita la un nivel de 29%, si acesta foarte greu de respectat, potrivit analistilor. In cazul deficitului de cont curent, situatia este si mai grava, depasindu-se nivelul de 1.190 milioane de dolari dupa numai cinci luni, de doua ori mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Cu toate acestea, ministrul finantelor considera ca inflatia anuala se va situa sub 30%, iar deficitul de cont curent nu va depasi tinta de 6% stabilita la inceputul anului. -In ultimile luni, rata medie a inflatiei se va situa la 2,3-2,5%-, este convins Mihai Tanasescu.

Posibilitatile reale de limitare a inflatiei la mai putin de 30% sunt insa extrem de reduse, in conditiile in care, de la 1 septembrie, se anunta un nou val de scumpiri pentru energia termica, gaze naturale, convorbiri telefonice si carburanti. Cu toate acestea, nu inflatia este cea care creeaza cele mai mari probleme in discutiile cu FMI, ci depasirea deficitului contului curent, ne-au declarat surse apropiate negocierilor. Potrivit acestora, pana in momentul de fata, nu se poate spune daca reprezentantii Fondului au fost convinsi de argumentele oficialilor romani, nici pe fata lui Neven Mates, nici pe a celorlati experti neputandu-se citi nimic. Pentru negociatorii FMI, partidul de guvernamant, PSD, pregateste o noua surpriza. Presedintele Consiliului National al PSD, Alexandru Athanasiu, a anuntat ieri ca va fi luata in discutie elaborarea unor acte normative in vederea unei relaxari a fiscalitatii. Este vorba, in special, de scutirea de la plata impozitului pe profit pentru societatile care creeaza noi locuri de munca. Desi Fondul s-a pronuntat in repetate randuri impotriva unor astfel de facilitati fiscale, reprezentantul PSD este convins ca acestea nu vor afecta relatiile cu FMI. In zilele urmatoare urmeaza sa se poarte discutii pe marginea proiectului de buget pe 2002, un alt capitol la care Guvernul este intarziat. Pentru anul viitor, Executivul si-a propus un deficit al bugetului consolidat de numai 3% din PIB, limitarea inflatiei anuale la 22%, o crestere economica de 5,1% si un curs mediu al monedei nationale de 36.000 lei/dolar.