FMI vrea sa stabilizeze sistemul bancar pe carca populatiei

– La doar cateva zile de la plecarea echipei de negociatori ai FMI, condusa de Neven Mates, care a criticat avantul pe care l-a luat fenomenul creditarii in Romania, autoritatile de la Bucuresti au si trecut la adoptarea masurilor recomandate de institutia financiara internationala

– Primul pas a fost facut de BNR care a anuntat ieri majorarea dobanzii de referinta pe piata interbancara de la 18,25% la 19,25%, lucru de la care se asteapta reorientarea fondurile bancilor comerciale dinspre creditarea neguvernamentala spre -depozitele- BNR.

– Mai mult, din cauza cresterii importurilor din ultima perioada, dar si a stagnarii exporturilor, BNR a decis cresterea rezervei valutare pentru a acoperi volumul cererilor pentru produsele din exteriorul tarii

– La fel ca si Mates, Isarescu a aratat ca, din cauza cresterii creditului neguvernamental, a majorarii salariilor peste nivelul de productivitate si a amplificarii arieratelor, pot aparea dezechilibre macroeconomice de necontrolat, cum ar fi acela al dezechilibrului contului curent

– Dupa semnalul tras bancilor comerciale pentru temperarea acordarii de credite, guvernatorul BNR paseaza pisica in curtea guvernului, sustinand ca o economie fara arierate ar putea avea foarte usor parte de cresterea creditarii neguvernamentale

– Pana la finalizarea acordului stand-by, tara noastra se va afla intre ciocan si nicovala, pentru ca, in timp ce Fondul cere o rata a consumului cat mai mica, pe fondul cresterii stabilitatii monetare, pentru aderarea la UE, Bucurestiul are nevoie de investitii mai mari dublate de facilitati fiscale, masuri luate chiar cu asumarea unui deficit bugetar mai ridicat

La nici o saptamana de la plecarea echipei de negociatori ai FMI, cand seful acesteia, Neven Mates, a criticat vehement avantul pe care l-a luat fenomenul creditarii in Romania, autoritatile de la Bucuresti s-au conformat si, in pozitie de drepti, au inceput seria adoptarilor de masuri recomandate de institutia financiara internationala. Taman cand specialistii incepusera sa aprecieze faptul ca bancile comerciale decisesera sa nu mai stea cu banii la saltea si sa formeze o piata reala a creditului in Romania, BNR incearca sa le deturneze tintele.

BNR, deschizator de politici FMI

Primul semnal a fost oferit ieri de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care, in acelasi timp, este si guvernatorul Romaniei la FMI. Seful bancii centrale a atras atentia asupra vitezei trendului ascendent pe care l-a capatat creditarea facuta de bancile comerciale. In plina concordanta a ideilor cu echipa lui Mates, Isarescu a aratat ca, din cauza cresterii creditului neguvernamental, a majorarii salariilor peste nivelul de productivitate si a amplificarii arieratelor, pot aparea dezechilibre macroeconomice de necontrolat. Si ca atentionarea bancilor comerciale sa nu fie bazata doar pe vorbe, guvernatorul BNR a anuntat ca, miercuri, in consiliul de administratie al bancii centrale s-a decis majorarea dobanzii de interventie pe piata interbancara de la 18,25% la 19,25%, ceea ce, se spera, va reorienta fondurile bancilor comerciale dinspre creditare spre -depozitele- BNR. Mai mult, dl Isarescu a anuntat si cresterea rezervei valutare la un nivel corespunzator celui atins in ultimul timp de volumul mare al importurilor, considerat un dezechilibru major ca efect al creditarii.

Isarescu indreapta pisica spre -motoceii- guvernului

Semnalul guvernatorului BNR nu este nimic altceva decat o pasare eleganta a raspunderii in curtea guvernului. Cu alte cuvinte, dupa ce a majorat nivelul dobanzii de referinta, partea cu creditele parand a se indepta spre -cararea- aratata de FMI, Romania mai trebuie sa rezolve problema arieratelor, dar si aceea a salarizarii peste nivelul de productivitate in sectorul de stat. Cele doua chestiuni tin deja de vesnicia problemelor fara solutie, iar actualei puteri ii va fi si mai greu ca, in prag de an electoral, sa gaseasca niste masuri adecvate, mai ales ca acestea vor avea un caracter antisocial. Pana cand guvernul va rupe pisica, FMI nu va scapa din ochi pierderile din sectorul energetic, care contribuie si ele la majorarea deficitului de cont curent. Pana atunci, guvernatorul BNR sustine ca majorarea dobanzii de interventie reprezinta un castig pentru banci, care ar putea fi directionate catre incurajarea economisirii. -Varianta economisirii in lei, puternic descendenta, si a cresterii creditarii in lei nu este sustenabila. Bancile ar putea sa-si reduca marjele la dobanzi-, a adaugat dl Isarescu. Volumul creditelor neguvernamentale a crescut cu 25% fata de decembrie 2002. -Intr-o economie fara arierate, cresterea creditului s-ar putea dezvolta cu viteza de autostrada. Se vede ca nu putem construi autostrada si trebuie sa le aratam bancilor sa aiba atentie la radare-, a spus Isarescu. Acesta a mai aratat ca, desi creditele imobiliare si cele pentru consum au cunoscut un spor deosebit, ponderea acestora este inca mica in structura creditului neguvernamental.

Gabriel Burlacu

Paradoxul romanesc

Romania si Bulgaria sunt singurele tari din grupul celor 12 candidate la UE care mai au inca acorduri stand-by cu FMI, o institutie creata pentru a ajuta tarile in criza. Este o stare care se presupune a fi fost depasita, in cazul aderarii in 2007, practic un paradox ce caracterizeaza situatia celor doua tari. De-a lungul timpului, in culisele FMI a castigat politica monetarista, care presupune o rata a consumului cat mai mica, dublata insa de cresterea stabilitatii monetare ca garantie a rambursarii imprumuturilor acordate de Fond. De partea cealalta insa, reteta succesului ca tara membra UE presupune o politica a investitiilor cu facilitati fiscale si chiar cu asumarea unui deficit bugetar mai ridicat, pe care FMI le exclude. Aceasta ar putea fi si explicatia pentru care autoritatile romane evita sa spuna care vor fi relatiile cu FMI dupa incheierea stand-by-ului. (M.G.)