Fonduri importante destinate zonelor libere asteapta un ordin special al ministrului transporturilor

Inceputul acestui an e promitator pentru majoritatea zonelor libere de la noi, administratiile lor fiind in tratative cu diferiti investitori straini sau chiar autohtoni, care si-au anuntat intentia de-a investi, in total, peste 300 milioane de euro in cateva din aceste zone. Desi sunt asteptate investitii de cateva milioane de euro, in Zona Libera Constanta Sud-Basarabi nu se pot, inca, organiza licitatii pentru ocuparea capacitatilor libere, din cauza noului statut pe care Administratia zonei il are. Acesta face necesar un ordin special al ministrului transporturilor, inainte de inceperea licitatiilor.

Zona Libera Constanta Sud-Basarabi si-a schimbat statutul, la 1 octombrie 2004, fiind transformata in Sucursala zonelor libere Constanta Sud si Basarabi, din cadrul Companiei Nationale Administratia Portului Maritim Constanta. In noul context, zona are un statut special, mai ales ca Portul Constanta beneficiaza si el de facilitati fiscale, inca din anul 2000.

Milioane de euro in -stand-by-

Directorul noii sucursale, Sorin Coman, a pregatit deja documentatiile necesare pentru inceperea licitatiilor cu noii investitori, acum fiind in asteptarea ordinului ministrului transporturilor care sa-i permita sa inceapa licitatiile pentru capacitatile neocupate ale Zonei libere.

Deocamdata, Coman ne-a declarat ca sunt zeci de firme care si-au aratat interesul de a investi milioane de euro in zona Constanta Sud-Basarabi. El isi doreste sa atraga cat mai multi dintre acesti investitori, pentru a obtine cat mai multe venituri de pe urma terenurilor si spatiilor libere. Sunt asteptati insa investitori seriosi, intrucat Administratia zonei are deja foarte multe procese cu o parte a celor care nu au respectat termenii contractelor incheiate. Majoriatea acestor procese au drept cauza legile contradictorii care reglementeaza activitatea acestei zone cu un statut aparte.

Investitie cu impact semnificativ la Sulina

Abduraman Sergian, directorul Administratiei Zonei Libere Sulina, ne-a declarat ca asteapta, in curand, pentru tratative, o firma germano-elvetiana care si-a aratat intentia de a investi peste 250 milioane de euro in aceasta zona. Investitorul strain va concesiona, pe termen lung, o suprafata de 35 hectare de teren din cadrul Zonei Libere Sulina, pentru a o transforma intr-un complex de agrement si tratament.

Cele 100 de hectare ale acestei zone au fost utilizate din 1978, initial ca port liber, iar apoi ca zona libera, avand, practic, aceeasi activitate, de-a lungul timpului.

Primul investitor in Zona Libera Arad vine din Spania

Pavel Ioan Mircea, directorul Administratiei Zonei Libere Arad, ne-a declarat ca asteapta, chiar maine, primul investitor, care va sosi, din Spania. Acesta si-a exprimat deja intentia de a construi, la Arad, o fabrica de profiuluri si tubulaturi din cauciuc, in care va investi peste 10 milioane de euro. Vor fi create, astfel, pentru localnici, 170 de noi locuri de munca. Dupa investitorul spaniol, vor mai sosi la tratative o firma din Portugalia, una din SUA si o alta din Canada. Toti acesti investitori cunosc deja facilitatile disponibile in Zona Libera Arad, urmand sa se negocieze datele exacte ale contractelor, cu fiecare dintre ei, a incheiat directorul Administratiei Zonei Libere Arad, Pavel Ioan Mircea.

Morarit si panificatie la Braila

Radu Petrescu, directorul Administratiei Zonei Libere Braila, ne-a declarat ca, anul acesta, cea mai mare investitie de care va beneficia Zona pe care o conduce va fi de peste 50 milioane de Euro. Din acesti bani, un grup de investitori romani va construi un complex de morarit si produse de panificatie pe o suprafata de 27 de hectare, aflata in perimetrul 2 al zonei libere, la intrare in municipiul Braila. Acesta, o data finalizat, va crea peste 1.200 de locuri de munca pentru locuitorii din zona. Tot anul acesta se va finaliza, in perimetrul 1 al acestei zone libere, Parcul industrial Braila – investitie de aproximativ sapte milioane de euro, realizata in proportie de 75% din fonduri PHARE si 25% din fonduri romanesti. Parcul industrial va fi format din patru hale de productie a cate 4.000 de metri patrati fiecare, un pavilion financiar administrativ si unul cu sali de expozitie si sali de conferinta.

Giurgiu – in pierdere, din cauza apropierii de Bucuresti

In Zona Libera Giurgiu sunt prezente, in general, firme mai mici. Fiind aproape de Bucuresti, investitorii sunt atrasi mai mult de capitala, decat de zona Giurgiu. Deocamdata, aici nu exista vreo tendinta majora din partea vreunui investitor. Zona libera are doar investitori mici. Aici nu se simte, in prezent, un reflux sau un aflux al investitorilor.