FT: România își pune speranțele în programul de privatizare pentru dezvoltarea pieței de capital

România își pune speranțele în programul de privatizare, esențial pentru diversificarea ofertei și a lichidităților pe bursă, dar atractivitatea pieței de capital depinde mai mult decât orice de eliberarea economiei de capriciile politicienilor, potrivit analiștilor citați de Financial Times.
"Viețile noastre ar trebui să depindă mai puțin de politicieni și mai mult de economia reală", a declarat Dragoș Valentin Neașcu, director general al Erste Asset Management în București.
Tipul de libertate dorit de Neacșu necesită dezvoltarea pieței financiare, unul dintre motivele pentru care el consideră că intrarea în zona euro este încă importantă pentru România, indiferent care ar fi dificultățile din regiune.
"Criteriile tehnice asociate cu adoptarea euro sunt foarte imprtante. Sunt mai importante decât euro în sine. Astfel vom deveni mai predictibili, ca emitenți de obligațiuni. Atunci, companiile se vor putea finanța pe piața locală și internațională", a spus Neacșu.
Pentru moment însă, interesul investitorilor străini pentru România rămâne scăzut. Țara se află în locul nepotrivit la momentul nepotrivit.
România este clasificată mai mult ca o țară de frontieră decât ca țară emergentă, astfel că ratează fluxul principal de investiții. Totuși, în rândul piețelor de frontieră, este văzută ca una dintre opțiunile mai puțin atractive.
"Prin comparație cu piețele de frontieră din lume, România din nefericire nu oferă oportunități de investiții la fel de atractive. Performanțele economice pe termen scurt sunt strâns legate de succesul Uniunii Europene de a rezolva criza datoriilor din Italia, Spania, Portugalia și Grecia", a declarat David Wickham, director pentru investiții pe piețele emergente la HSBC Global Asset Management.
Înainte de criză, economia României avea o creștere de circa 7% pe an, dar avansul din 2012 este estimat să încetinească la sub 1%.
Raportul dintre datorii și PIB este mai mic față de Europa Occidentală, dar economia românească este slăbită de mediul regional.
"Economia românească nu beneficiază în prezent de costul redus al salariilor. Economiile europene, principalele piețe de export și surse de investiții străine directe, sunt sau se apropie de recesiune. Acest fapt nu oferă stimuli pentru economia românească și nicio posibilitate de scădere a șomajului", a arătat Wickham.
Mai mult, România este apropiată și are legături strânse cu Grecia.
"Băncile elene au o expunere mare la băncile românești, astfel că există întrebarea ce se va întâmpla dacă Grecia iese din zona euro", a spus Andras Szalkai, manager de fonduri pe piețele emergente la Raiffeisen Capital Management.
Nu toate problemele României provind din exterior, notează Financial Times.
În urmă cu câteva luni, perspectivele de investiții erau mult mai bune. În aprilie însă guvernul a căzut, după ce a pierdut un vot de încredere, iar Victor Ponta a devenit al treia premier din acest an.
"La începutul acestui an, părea că România va fi o poveste de succes pentru investitorii în acțiuni. Până în luna mai, piața de capital era în creștere cu 25%, denominată în dolari", a arătat Szalkai.
Conflictele politice au dus la stagnarea programului de reforme convenit cu FMI, inclusiv a unor privatizări. Leul s-a depreciat cu 5,3% în acest an, iar în iulie a atins un minim record.
Programul de privatizare este esențial pentru diversificarea ofertei pe piața de capital și îmbunătățirea lichidităților. Pe ansamblu, capitalizarea și lichiditatea bursei s-ar fi triplat, dacă programul ar fi continuat, consideră analistul Raiffeisen.
Speranța este acum că alegerile generale din 9 decembrie vor avea un rezultat clar, iar programul de privatizare, care include și listarea la bursă a 15% din acțiunile Romgaz, va fi reluat.
Listarea Romgaz, ca și a Hidroelectrica, era programată inițial pentru luna octombrie a acestui an, conform angajamentelor anterioare ale guvernului, dar a fost amânată pentru martie 2013. Hidroelectrica a intrat în insolvență în luna iunie.
Privatizările vor marca reprezentarea pe bursă a unor sectoare economice importante, precum cel al utilităților, și vor încuraja și listările private.
"Băncile de investiții au făcut planuri de listare a unor afaceri de familie care s-au dezvoltat în ultimii 10-15 ani, în sectoare precum cel farmaceutic și de turism, dar nu au fost concretizate", a arătat Neacșu.
Dacă listările private vor veni odată cu privatizările, principalele sectoare ale economiei ar fi mai bine reprezentate, iar acest fapt ar contribui la reducerea îngrijorării investitorilor străini, cum este Wickham, care crede că în prezent este dificil să investești în companii cu creștere rapidă.
Dezvoltarea pieței de capital ar ajuta și la dezvoltarea investitorilor instituționali locali, cum sunt fondurile de pensii și cele mutuale, care la rândul lor ar contribui la creșterea lichidității bursei.
Între timp, este prevăzută listarea secundară a Fondului proprietatea la Varșovia.
Neacșu speră că firmele din România vor dori să se finanțeze prin emisiuni de obligațiuni.
În prezent, investițiile Erste Asset Management în obligațiuni corporatiste sunt în mare parte în tlturi denominate în lei, emise de companii internaționale în Luxemburg.
"Am prefera să finanțăm economia românească", a spus Neacșu.
Multe depind astfel de funcționarea programului de privatizare, dar și de rezolvarea unor probleme precum corupția, instabilitatea politică și infrastructura nedezvoltată.
În acest caz, "România ar putea deveni în zece ani noua Polonie", consideră Andras Szalkai.

Dan Marin