Garantiile de stat scot din buzunarul public peste sapte miliarde de dolari

Statul este bun de plata pentru mai bine de sapte miliarde de dolari in contul creditelor pe care le-a garantat diferitelor companii si institutii, ne-au declarat surse din cadrul Guvernului. Suma reprezinta aproape 90% din garantiile totale acordate de stat, deoarece beneficiarii unor astfel de facilitati nu au achitat mai mult de 11% din ratele scadente la imprumuturi.

Cum in astfel de cazuri bancile creditoare executa garantia, cele sapte miliarde de dolari devin automat o gaura in buzunarul public. Rau-platnicii raman in continuare datori, insa de data aceasta la stat, un creditor care s-a dovedit in repetate randuri mai ingaduitor decat o banca comerciala. Executarea lor este cu atat mai dificila, cu cat datornicii sunt adesea intreprinderi cu capital majoritar de stat. La inceputul anului, una dintre solutiile gasite pentru recuperarea sumelor respective a fost transformarea creantelor in actiuni, in vederea valorificarii prin privatizare. Au scapat astfel de executare 28 de societati, printre care colosi de tipul SIDEX sau Nuclearoelectrica, dar si companii private si SRL-uri obscure. Cum sumele ce trebuie platite in contul garantiilor acordate iau proportii tot mai alarmante, Ministerul Finantelor va incerca sa mai limiteze din paguba, privandu-i pe beneficiari de facilitati suplimentare, cum ar fi scutirile de taxe vamale si TVA pentru importuri.

Creditele contractate de ministere sau de diversi agenti economici cu garantia statului insumeaza, in momentul de fata, peste opt miliarde de dolari, adica circa trei patrimi din datoria publica totala a tarii, ne-au declarat surse din cadrul Guvernului. Potrivit acestora, din cele opt miliarde de dolari, statul este bun de plata pentru mai bine de sapte miliarde de dolari, deoarece debitorii care au contractat imprumuturile respective nu returneaza decat 11% din sumele datorate. Restul de plata este lasat, de obicei, in seama statului roman. Acesta a acordat cu usurinta, in fiecare an, garantii dupa garantii pentru imprumuturi uriase, unor societati la care o analiza mai amanuntita a situatiei financiare ar fi putut demonstra ca nu vor fi in stare sa achite ratele scadente. Pentru a iesi la liman din aceasta situatie, statul roman ar trebui sa nu mai acorde astfel de garantii timp de patru ani de acum inainte, afirma sursele citate.

Create pentru a ajuta anumite institutii sau societati sa obtina mai usor imprumuturi, in special de la banci din strainatate, garantiile de stat au degenerat, in timp, intr-o sursa de -gauri- pentru buzunarul public. Multe dintre societatile care au avut suficienta influenta pentru a obtine un astfel de sprijin guvernamental nu au inteles ajutorul primit decat ca pe o oportunitate de a lasa statul sa plateasca in locul lor. Aceasta deoarece, in cazul neachitarii ratelor scadente, creditorul executa garantia, in speta cea acordata de Ministerul Finantelor. Societatea care a contractat creditul respectiv ramane in continuare datoare, de data aceasta, insa, la stat. Acesta s-a dovedit in repetate randuri un creditor mult mai ingaduitor decat o banca comerciala, mai ales daca debitorii carora le-a garantat imprumuturi au fost societati din ograda proprie, respectiv intreprinderi cu capital majoritar de stat.

Pentru a recupera macar o parte din banii pe care a fost nevoit sa-i plateasca in contul companiilor carora le-a garantat imprumuturi externe, Ministerul Finantelor a incercat fel si fel de solutii. La inceputul anului, pentru 28 de societati, varianta aleasa a fost stingerea creantelor prin conversia acestora in actiuni, care urmau sa fie preluate de Finante si trimise apoi la APAPS, pentru valorificare. Companiile in cauza contractasera cu garantia statului peste 60 de credite, in valoare de un miliard de dolari, la care se adaugau dobanzi si comisioane de circa 280 milioane de dolari. Printre acestea: Nuclearoelectrica, SIDEX, Termoelectrica, Combinatul Siderurgic Resita, Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare, Romarm, Roman Brasov, Rulmenti Brasov, Rulmenti Barlad, Astra Arad, Azochim, Sanevit, Chimcomplex, Contrasimex, Esparo Forest, Ges Scaieni, Letea Bacau, Moldoplast, Novatex, Oltchim, Ocrim Bucuresti, Oltplast, Pobac Bacau, Sidermet Calan, Tomistone Constanta, pentru care statul a platit pana la finele anului trecut 400 milioane de dolari, din care 90 milioane de dolari numai in 2000.

Cum majoritatea celor care au primit garantii de stat nu s-au prea invrednicit sa faca si plati in contul imprumuturilor contractate, Ministerul Finantelor s-a decis sa mai limiteze din paguba transferata statului, eliminand alte facilitati pe care le acorda societatilor respective. Astfel, prin noua lege care va reglementa regimul TVA, act normativ care va fi trimis Guvernului pana pe 15 octombrie, urmand a intra in vigoare de la 1 ianuarie 2002, vor fi eliminate scutirile de la plata TVA de care beneficiau pana acum importurile de utilaje si echipamente realizate din credite obtinute cu garantia statului. Tot acestea vor pierde si scutirile de la plata taxelor vamale, insa efectele pozitive ale acestor masuri nu vor fi resimtite de bugetul anului viitor, deoarece nu se vor putea aplica retroactiv contractelor aflate in derulare.