George Cojocaru se incapataneaza sa se autointituleze seful CCIR

Alegerea lui Mihail Vlasov de catre 37 din cele 42 de Camere Teritoriale in functia de presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) pare sa fie greu digerabila pentru Gheorghe Cojocaru. Considerandu-se in continuare -El lider maximo- al comunitatii oamenilor de afaceri autohtoni, ieri, Cojocaru a organizat o conferinta de presa in care a incercat, din rasputeri, sa convinga ca inlocuirea sa cu avocatul iesean s-ar fi facut prin incalcarea statutului CCIR. Din pacate, Cojocaru nu a putut aduce argumente convingatoare din care sa rezulte ca recentele alegeri efectuate de Camerele Teritoriale ar fi semanat, macar in mica parte, cu cele desfasurate in urma cu cinci ani, atunci cand reputatul Aurel Ghibutiu (n.r. – presedintele CCIR intre 1990 si 1997) a fost mazilit peste noapte. Sustinand vreme de peste o ora un discurs in care a considerat nelegala inlocuirea sa, Cojocaru a refuzat totusi sa demonteze cu argumente juridice numirea lui Vlasov: -Interpretarea juridica n-are decat s-o dea cine vrea, noi nu vrem-. In schimb, Cojocaru a incercat sa-si -adoarma- asistenta cu realizarile obtinute de CCIR in ultimii 12 ani, -uitand- ca mare parte a acestora se datoreaza eforturilor depuse de raposatul Ghibutiu.

Baba si mitraliera: Schimbarea in CCIR si NATO

Vizibil iritat de faptul ca explicatiile sale n-au fost -digerate- de jurnalisti, Cojocaru a -intors foaia-, sustinand (sic!!!) ca inlocuirea sa ar putea fi interpretata de mediile externe ca o grava disensiune existenta in comunitatea autohtona a oamenilor de afaceri, iar acest fapt ar putea produce deservicii eforturilor Romaniei de a se integra in NATO. Refuzand sa realizeze ca inlocuirea sa a fost rezultatul vointei a 37 din cele 42 de Camere Teritoriale, Cojocaru a explicat, invocand statutul organizatiei pe care a condus-o vreme de cinci ani, ca cele 42 de Camere Teritoriale nu ar reprezenta decat o mica parte din comunitatea oamenilor de afaceri inclusa in CCIR. Incercand sa minimizeze importanta Camerelor Teritoriale, Cojocaru a spus ca in 12 ani acestea nu au varsat la CCIR, din cotizatii, decat 500 milioane de lei. Cu toate acestea, el a recunoscut totusi ca mare parte din veniturile care au facut posibile realizarile CCIR (modernizarea Romexpo – societate la care CCIR detine 90% din actiuni, construirea sediului CCIR etc) au fost posibile datorita incasarilor obtinute de Registrele Comertului din teritoriu – institutii aflate in ograda Camerelor Teritoriale.

Intrebat daca actiunea initiata de Vlasov ar avea un substrat politic, Cojocaru a declarat sec: -Actiunea lor nu are suport politic, doua sute la suta va spun!-. Cand a venit vorba de miza razboiului pe care-l poarta, Cojocaru a aruncat -pisica- in ograda lui Vlasov, ezitand insa sa sustina ca cei care il sustin pe avocatul iesean ar urmari sa profite de pe urma patrimoniului CCIR: -Probabil ca a fost dorinta de a accede pe niste posturi. Interese de grup doresc Romexpo-.

Schimbare doresc, dar sa nu se schimbe nimic!

Desi a sustinut verbal necesitatea reorganizarii CCIR, cand a venit vorba de varsta inaintata a colaboratorilor sai, Cojocaru s-a declarat pentru pastrarea -gerontocratilor- in fruntea comunitatii afaceristilor: -De cand senioritatea e considerata un defect intr-o lume civilizata?-. Si pentru a dovedi ca reorganizarea CCIR nu reprezinta decat pastrarea unor privilegii, Cojocaru a sustinut ca se opune – contrar vointei exprimate de oficialii Camerelor Teritoriale – separarii grabnice a Camerei de Comert a Bucurestiului de cea nationala. Cat despre -privilegii-, Cojocaru s-a aratat vizibil surprins cand a fost intrebat despre salariul lunar incasat in calitate de director al Romexpo. Desi a recunoscut leafa sa lunara bruta de la Romexpo (n.r. – 55 milioane de lei), Cojocaru a sustinut totusi ca aceasta nu este atat de mare pe cat pare daca ar compara-o cu efortul pe care-l depune sau cu salariile sefilor de regii. Si fiindca tot veni vorba despre reforma in CCIR, intrebat de ce nu a modificat statutul CCIR, in sensul de a limita numarul de mandate ale presedintelui, Cojocaru a spus – ca si cand ar mai fi seful comunitatii oamenilor de afaceri – ca are in vedere o asemenea schimbare.