Guvernatorul Isarescu se teme de majorarile salariale date de Tariceanu

Analiştii economici se confruntă în acest moment cu un paradox: România are indicatorii economici care, într-o lumină favorabilă, sunt peste cei ai unor state mai binevăzute de marile agenţii de rating. Acestea se codesc să ne treacă însă într-o clasă de risc mai favorabilă, ceea ce ar însemna credite externe mai ieftine, atât pentru stat, cât şi pentru agenţii economici. Cuiele care ne ţin în loc sunt inflaţia şi deficitul de cont curent. Chiar dacă la o primă vedere acestea par a fi ţinute sub control, persistă reticenţe la nivel extern.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în repetate rânduri că problemele inflaţiei şi deficitului de cont curent nu pot fi rezolvate prin simple măsuri de politică monetară, ci prin măsuri concrete de restructurare. Mai pe româneşte, guvernul să-şi ia mâna de pe întreprinderile falimentare urmaşe ale defunctului comunism şi să le faciliteze dezvoltarea celor performante. Numai că, guvernul pare surd şi mut, premierul Tăriceanu prevăzând pentru 2007 majorări salariale în sectorul bugetar ale căror influenţe sunt greu de anticipat. Politica salarială reprezintă principala incertitudine în proiecţiile privind inflaţia din 2007.

Cu toate că indicatorii economici raportaţi plasează Romania într-o lumină favorabilă, totuşi marile agenţii de rating se codesc să ne treacă într-o clasă de risc mai favorabilă. Aceasta ar însemna credite externe mai ieftine atat pentru stat cat şi pentru agenţii economici. Cuiele care ne ţin în loc sunt inflaţia şi deficitul de cont curent.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu se teme de influenţa măririlor salariale promise de premierul Tăriceanu la finele anului trecut. Politica salarială reprezintă principala incertitudine în proiecţiile privind inflaţia din 2007, întrucat integrarea în Uniunea Europeană a însemnat în toate statele o presiune puternică pentru creşterea veniturilor, a declarat miercuri pentru Mediafax, guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

-O să fie o presiune puternică pe salarii şi se va manifesta imediat, aşa cum s-a întamplat în toate ţările care au aderat la Uniunea Europeană. Singura speranţă e ca această spirală de creştere a salariilor să fie rezonabilă-, a afirmat Isărescu.

Premierul a anunţat la finele anului trecut că salariile angajaţilor din sectorul bugetar vor fi majorate în 2007, diferenţiat, pe categorii de personal, în lunile aprilie şi octombrie 2007, în medie anuală cu 7,5% pe ansamblul sistemului.

Indexarea aprobată de guvern se plaseză cu cel puţin 2,5 puncte procentuale peste nivelul ratei inflaţiei din 2006, estimată la 4,7 – 5%.

Pentru acest an, Banca Naţională a anunţat o ţintă de inflaţie de 4% plus/minus un procent, iar pentru 2008 obiectivul va fi de 3,8%, cu acelaşi interval de variaţie.

Medii bune

În general, indicatorii economici realizaţi şi prognozaţi sunt îmbucurători, ei depăşindu-i pe cei ale unor state care fac parte din clase de risc mai mic.

Romania va înregistra în acest an o creştere economică de 6%, peste media prognozată pentru statele din categoria de rating -BBB-, însă va avea performanţe mai slabe decat aceste ţări în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitul de cont curent, anticipează analiştii Standard&Poor*s.

Produsul Intern Brut este estimat la 137,3 miliarde de dolari, apropiat de media ţărilor cu acelaşi rating, dar nivelul pe cap de locuitor, de 6.360 dolari, este sub valoarea medie, de 7.669 dolari.

Printre ţările cu rating -BBB plus-, -BBB- şi -BBB minus- se numără Bulgaria, Ungaria, Polonia, Rusia, Africa de Sud, Thailanda, Croaţia, Mexic, Rusia şi Tunisia.

Creşterea economică medie a statelor cu rating similar Romaniei este prognozată la 5%. S&P prevede pentru Romania o rată medie a inflaţiei de 5,5%, cu peste un punct peste medie, şi un deficit de cont curent de 11,9% din PIB, de peste trei ori mai ridicat decat media. Ponderea investiţiilor străine în PIB este prognozată la 4,7%, faţă de o medie de 3,2%. Singura ţară din grup cu o rată mai mare a investiţiilor străine este Bulgaria, cu 7,8% din PIB.

Băncile au potenţat creşterea economică

În opinia agenţiei de rating S&P, anul trecut creşterea economică a fost sprijinită de creşterea activităţilor de retail banking, în timp ce creşterea pieţelor de valori a alimentat dezvoltarea activităţilor de private banking şi asset management. Ca urmare a acestor evoluţii pozitive, S&P a decis în 2006 14 majorări de rating pentru primele 50 de bănci europene şi nicio depreciere de rating. Bursele europene se situează pe o poziţie solidă, care le va permite să depăşească deprecierea condiţiilor mediului economic în 2007, an în care aceste bănci urmează să se confrunte cu o încetinire a creşterii Produsului Intern Brut şi o situaţie mai puţin favorabilă pe pieţele de capital.

Perspectivele de rating sunt predominant stabile, existand însă posibilitatea creşterii presiunilor la adresa ratingurilor în situaţia în care aşteptările agenţiei de rating referitoare la stabilitatea profilului de risc şi nivelul caştigurilor nu sunt îndeplinite. De exemplu, o depreciere de rating ar putea fi declanşată de o deteriorare bruscă a creditului corporatist, de o expunere mai mare la economiile volatile sau de adoptarea unor politici de management de capital mai agresive.