Guvernul oprește practica amânării contractelor necâștigate „de cine trebuie”, pentru banii UE

Instituțiile care derulează licitații vor fi obligate să încheie contractul în maximum o săptămână după termenul de așteptare, fără să mai poată tergiversa mai multe luni finalizarea unor licitații "cu rezultat nescontat", așteptând ca firma câștigătoare să își retragă oferta, afirmă surse oficiale.
Astfel de situații sunt sesizate și în cazul contractelor finanțate de UE, iar noua regulă va fi introdusă prin hotărâre de guvern, cu intenția de a crește gradul de absorbție a fondurilor comunitare, au declarat agenției MEDIAFAX sursele citate.
"În prezent, există unele cazuri în care încheierea unui contract de achiziție publică ce a fost licitat este amânată cu mai multe luni. Întârzierea este motivată de proceduri birocratice și lipsa unor avize, dar există și suspiciunea că prin astfel de amânări se evită finalizarea unei licitații la care nu a ieșit «cine trebuie» și se așteaptă ca firma câștigătoare să își retragă oferta", susțin sursele.

Actul normativ care introduce noile reguli a fost aprobat în ședința specială de vineri a Guvernului privind absorbția fondurilor comunitare, la propunerea Autorității pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP). Documentul prevede că orice autoritate contractantă nu va mai putea întârzia încheierea unui contract de achiziție publică sau a acordului-cadru cu mai mult de șapte zile calendaristice de la expirarea termenelor legale de așteptare după finalizarea licitației.
Legislația în vigoare stabilește că toate contractele de achiziție publică pot fi încheiate numai după împlinirea unor termene de așteptare care variază în funcție de valoarea contractului licitat, respectiv de 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul licitației în cazul în care valoarea este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro pentru contractele de furnizare și de servicii și 4,8 milioane euro pentru contractele de lucrări și de 6 zile de la data transmiterii comunicării dacă valoarea este egală sau mai mică decât aceste praguri.
Termenul de șapte zile nu va fi aplicat în situațiile în care licitația trebuie anulată pentru că au fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme.
"Actul normativ urmărește luarea unor măsuri de sancționare a autorităților contractante care tergiversează adoptarea unor decizii de finalizare a procedurilor de atribuire, în special întârzie încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de așteptare. Trebuie adoptate măsuri urgente pentru perfecționarea sistemului achizițiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor publice alocate, inclusiv a fondurilor comunitare, consecința cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore, cu impact social și economic la nivel național sau local", se arată în documentul obținut de MEDIAFAX.
Guvernul se așteaptă de altfel ca efectul principal al noilor reguli să fie creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, prin eficientizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
Actul normativ mai prevede că autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a crea "circumstanțe artificiale" de anulare a procedurii și că ofertantul care sesizează încălcarea acestor condiții și se consideră "lezat" de un astfel de comportament are dreptul de a sesiza ANRMAP și/sau de a solicita despăgubiri prin acțiune în justiție.
În același timp, autoritatea contractantă va fi obligată să transmită ANRMAP, prin mijloace electronice, în cel mult 48 ore, o notificare cu privire la contractul/acordul-cadru încheiat.
Noile reguli vor intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Comisarul UE pentru Politică Regională, Johannes Hahn, a venit, luni, la București și a atenționat că România trebuie să atragă fonduri europene de circa 30 milioane euro săptămânal până la finalul acestui an, pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de același nivel al fondurilor structurale.
Comisarul UE a arătat, totodată, că România nu a depășit pericolul de a-i fi suspendate plățile din fondurile europene, dar că deocamdată se află în calendarul de măsuri convenit pentru remedierea deficiențelor constatate.
Pentru acest an, Guvernul și-a propus să atragă fonduri europene de aproximativ șase miliarde euro.
Președintele Traian Băsescu a declarat recent, la emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV, că nu exclude o eventuală candidatură la următoarele alegeri prezidențiale a premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu susținerea PDL, însă acesta trebuie mai întâi să reușească la conducerea Guvernului, și a subliniat că principalul criteriu de care va depinde reușita ca premier a lui Ungureanu este absorția în acest an a celor șase miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
În urmă cu o săptămână, premierul i-a atenționat pe miniștri și șefii de autorități de management că îi consideră responsabili pentru absorbția în acest an a celor șase miliarde euro din fondurile europene.