Refuzul locurilor de munca in sistem privat sau public, din cauza salarizarii neatractive sau pentru ca primesc ajutoare de urgenta de la Guvern si lipsa de noi investitii, din cauza unei imagini nefavorabile a zonei – asa este vazuta din strainatate Valea Jiului.
Un studiu independent dat publicitatii in luna mai a acestui an de Hart Resources Ltd. din Viena releva si alte probleme majore cu care se confrunta regiunea Vaii Jiului, cum ar fi -existenta unor mentalitati necorespunzatoare privind raporturile de munca angajat – angajator, de unde si o acomodare dificila cu sistemul de lucru privat-. Pe de alta parte, oferta locurilor de munca este majoritara pentru o perioada determinata, de la sase luni la un an. Aceasta si pentru ca, dupa cum semnaleaza austriecii, autoritatile locale se concentreaza asupra unor lucrari de investitii, care nu incurajeaza dezvoltarea sectorului privat.
De aici, imaginea de vale a plangerii cu care este asociata tot mai des regiunea Petrosanilor. Populatia angajata a scazut cu mai mult de 40% fata de anul 1997, cand a inceput reforma mineritului, veniturile populatiei din zona sunt mult mai mici decat media nationala. De remarcat ca peste 28% din gospodarii nu au bani suficienti pentru strictul necesar, alte 35% au bani doar pentru strictul necesar (hrana si servicii de baza), in timp ce mai putin de 10% au venituri ce pot fi considerate corespunzatoare. Peste 68% din minerii disponibilizati in ultimii ani nu si-au gasit pana acum un loc de munca. Din totalul celor -norocosi-, 7% lucreaza ocazional, alti 5% muncesc pe cont propriu si numai 21% lucreaza cu regularitate.
Turism, incubatoare de afaceri si parcuri tehnologice
Strategia de dezvoltare socio-economica a Vaii Jiului, adoptata saptamana trecuta de Executiv, propune un set de masuri care ar trebui sa conduca la relansarea economica a zonei si, implicit, la rezolvarea problemelor sociale.
Printre acestea se numara dezvoltarea sectorului privat, prin acordarea de facilitati, sprijinirea cu preponderenta a industriei, constructiilor, turismului, industriei manufacturiere si a agriculturii si, nu in ultimul rand, -promovarea si prezentarea Vaii Jiului si a oportunitatilor sale pe piata locala, regionala, nationala si internationala-.
Strategia prevede investitii in incubatoare de afaceri si infiintarea unui parc tehnologic la Petrosani, care sa sprijine dezvoltarea afacerilor cu o baza tehnologica inalta, pe baza -experientei existente in universitate-. In paralel cu o campanie sustinuta pentru promovarea regiunii si atragerea de noi afaceri si investitii, Guvernul promite sprijin pentru turism si dezvoltarea altor sectoare de activitate, cum ar fi constructiile si agricultura.
In ceea ce priveste turismul, sunt prevazute proiecte de infrastructura, recalificarea fortei de munca si promovarea regiunii din punct de vedere turistic. Totusi, finantarea va fi din nou cea mai spinoasa problema si, de aceea, cea mai mare parte a fost lasata in -grija- autoritatilor locale. Astfel, Consiliul Local al orasului Aninoasa va trebui sa cheltuie 500 milioane de lei, creandu-se cinci locuri de munca, CL Lupeni cinci miliarde de lei (34 de noi locuri de munca), iar cel din Vulcan – un miliard, actiune in urma careia nu va rezulta nici un nou loc de munca. In schimb, MIR va cheltui numai 950 milioane de lei in actiuni pentru stimularea turismului in zona. Aceasta in conditiile in care, dupa cum se stie, consiliile locale din zona abia au bani sa plateasca telefoanele si utilitatile.
Se are in vedere, de asemenea, pregatirea functionarilor din institutiile publice, astfel incat sa fie capabili sa pregateasca planuri de afaceri pentru comunitatea locala. Si cei care vor fi considerati apti sa dezvolte afaceri vor fi scoliti pe banii statului. -Structura economica in schimbare a Vaii Jiului va necesita un complex de calificari ale fortei de munca existente, precum si noi calificari la nou-venitii pe piata muncii-, se arata in strategie.
Toate necesita insa bani. In strategie se prevad insa sume imense pe care autoritatile locale vor trebui sa le cheltuiasca pentru diferite actiuni de creare a locurilor de munca, de calificare si recalificare. Aplicarea strategiei va costa anul viitor 1.525 miliarde de lei, dintre care 615 miliarde vor veni de la bugetul de stat, iar 355 miliarde ar trebui asigurate de catre primarii si consilii locale. De altfel, chiar autorii strategiei recunosc ca nu sunt asigurate 413 miliarde de lei din totalul necesar pentru aplicarea prevederilor strategiei in 2002. Sumele care vor veni de la institutiile internationale – 250 miliarde de lei prin Programul PHARE si 35 miliarde de la Banca Mondiala – nu pot suplini aceasta cronica lipsa de resurse.
Aceeasi situatie se constata si pe termen mediu si lung. Pentru perioada 2002-2005 sunt necesare 218,5 milioane de euro, dintre care nu au fost gasite sursele de finantare pentru 93,7 milioane.
Restructurarea Companiei Huilei – o alta problema spinoasa
Strategia abordeaza si problema restructurarii Companiei Nationale a Huilei (CNH). Statul urmeaza sa continue si in 2002 acordarea de subventii, transferuri si alocatii de capital catre CNH, in valoare totala de 1.000 miliarde de lei.
In paralel, se va trece inca de anul viitor la inchiderea minelor Tebea, Aninoasa, Valea de Brazi si Barbateni, considerate cele mai neprofitabile. Se prevede de asemenea efectuarea unui audit tehnic si economic al celorlalte mine, pentru a identifica necesarul de investitii si modernizare a minelor ramase in exploatare. Pentru acestea, se are in vedere si cresterea productivitatii muncii, tinta finala fiind de minimum 570 tone de carbune exploatat anual de fiecare miner.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
