Singura societate din sectorul energetic care a reusit dupa 1989 sa mai puna in functiune noi capacitati este Hidroelectrica. Astfel, din luna august a anului trecut si pana la ora actuala, puterea instalata in sectorul hidroenergetic a crescut cu 55 MW, ceea ce inseamna o crestere a productiei anuale de 115 GWh. -In perioada 2002-2003 vor fi date in functionare, conform strategiei de dezvoltare a societatii, 42 MW (productie anuala de energie de 250 GWh) si respectiv 90 MW (320 GWh/an)-, ne-a declarat directorul general al Hidroelectrica, dl Eugen Pena. Desi, in prezent, Hidroelectrica este cea mai profitabila societate din sectorul energetic, sursele de care dispune sunt insuficiente pentru a acoperi necesarul ridicat de investitii. Tocmai din acest mortiv, exista 21 de obiective hidroenergetice nefinalizate ce vor fi oferite investitorilor romani sau straini. Pentru finalizarea lucrarilor si punerea in functiune a celor 21 de obiective hidroenergetice sunt necesare fonduri de 1,3 miliarde de dolari. -Finalizarea acestor obiective hidroenergetice va conduce la cresterea gradului de valorificare a potentialului hidroenergetic national de la circa 41%, cat este in prezent, la peste 50%-, a precizat dl Eugen Pena. Trebuie spus ca in tarile dezvoltate, procentul de amenajare a potentialului tehnico-economic se situeaza intre 70% si 95%.
Potentialul tehnic amenajabil al raurilor Romaniei a fost evaluat inainte de anul 1989 la circa 15.000 MW si 40.000 GWh/an. Potentialul maxim amenajabil economic suplimentar fata de cel existent inventariat in anul 1993 a fost de circa 2.700 MW si 8.000 GWh/an. Din acest potential, Hidroelectrica are in curs de derulare 24 de obiective, insumand peste 1.000 MW. Sursele de finantare de care dispune Hidroelectrica permit realizarea si punerea in functiune a maximum 750 MW si 1.600 GWh/an in perioada 2001-2010. Pentru mentinerea si cresterea capacitatii Hidroelectrica de asigurare de servicii, a fost intocmit un capitol distinct in strategia societatii in care sunt conturate alternativele pentru realizarea veniturilor necesare acoperirii costurilor aferente.
Fondurile pentru investitii in 2001 sunt de 78 milioane de dolari
Conform estimarilor conducerii Hidroelectrica, necesarul de investitii pentru toate cele 24 de obiective nefinalizate este de 1,6 miliarde de dolari, din care circa 700 milioane de dolari reprezinta investitiile exclusiv pentru folosinte complexe. Investitia specifica admisa, ca si economica, pe plan mondial pentru amenajarile hidroenergetice este de aproximativ 1,6-1,7 milioane dolari/MW. In conditiile in care bugetul Hidroelectrica pentru dezvoltarea capacitatilor de producere este limitat, strategia pe urmatorii 10 ani a avut in vedere incadrarea in limita surselor financiare posibil a fi alocate, respectiv circa 870 miliarde de lei din surse proprii si 1.200 miliarde de lei din Fondul special de dezvoltare. Pentru anul 2001, fondurile alocate se situeaza la circa 78 milioane de dolari, in conditiile in care s-a considerat un curs de 26.500 lei/dolar. Daca in urmatorii 10 ani se va mentine acest nivel al fondurilor destinate investitiilor de circa 75 milioane dolari/an, rezulta – conform aprecierilor specialistilor din domeniu – ca in aceasta perioada se pot pune in functiune aproape 60% din capacitatile aflate in executie. In aceste conditii, in scopul atragerii unui numar cat mai ridicat de investitori, s-au evidentiat trei variante de privatizare : constituirea de societati mixte intre Hidroelectrica si partenerul strain; concesiunea prin metoda BOT (Build-Operate-Transfer); privatizare prin vanzare, aplicand metoda BOO (Build-Own-Operate). Privatizarea in sectorul hidroenergetic va avea ca principiu de baza privatizarea doar a dreptului de folosinta.
Reparatiile anuale vor costa 18 milioane de dolari
Hidroelectrica detine 296 de hidroagregate, cea mai mare parte cu puteri cuprinse 5 MW si 190 MW, instalate in 129 de centrale hidroelectrice. Acestea insumeaza 5.800 MW, cu o productie de energie electrica in anul mediu hidrologic de 16.000 GWh. Majoritatea hidroagregatelor si echipamentelor sunt de conceptie si fabricatie romaneasca. Existenta unor deficiente tehnice, de conceptie si executie, precum si gradul avansat de uzura a echipamentelor si subansamblelor, ca urmare a perioadei indelungate de functionare, a condus la diminuarea performantelor tehnice. In conditiile in care au crescut pierderile de energie ale acestor echipamente, iar puterea disponibila se situeaza sub cea instalata, probabilitatea de producere a unor avarii este ridicata, astfel ca se impune derularea unui program amplu de reabilitari si modernizari ale echipamentelor. -Un astfel de program a fost intocmit pe baza studiului elaborat de firma Merz & Mc. Lellan, cu sprijin PHARE. Programul, reactualizat in functie de prioritati, cuprinde retehnologizarea a 47 de hidroagregate din 15 centrale hidroelectrice.
O alta mare problema este cea legata de mentinerea in functiune a capacitatilor de productie. Lipsa surselor financiare destinate activitatii de reparatii a condus la reducerea semnificativa a coeficientului de disponibilitate al hidroagregatelor cu consecinte directe asupra cantitatii de energie si a volumului de servicii de sistem pe care Hirdroelectrica le poate oferi SEN. In scopul schimbarii modului de abordare a activitatii de mentenanta, reabilitare si retehnologizare a obiectivelor hidroenergetice, a fost elaborat -Programul de reparatii planificate pe termen mediu (2000-2005)-, ce specifica punctual, pe fiecare hidrocentrala, reparatiile si modernizarile ce vor fi realizate. Programul nu se refera la repararea constructiilor hidrotehnice si a echipamentelor hidromecanice aferente acestora: baraje, diguri, aductiuni, captari. Programul urmareste modernizarea punctuala prin inlocuirea unor echipamente cu performante reduse si uzura avansata. In paralel, se deruleaza un program de modernizare a intregului ansamblu al amenajarilor hidroenergetice, ce va conduce la imbunatatirea performantelor tehnice si la cresterea gradului de siguranta in exploatare. Realizarea lucrarilor de reparatii si modernizare a echipamentelor din hidrocentrale necesita echivalentul a circa 38 milioane de dolari, pe o perioada de sase ani. Expertizele realizate pana in prezent de specialistii din domeniu au evidentiat faptul ca, in cazul barajelor mai vechi, aparatura de urmarire in functiune este deseori redusa. Lista lucrarilor de intretinere si reparatii la constructiile hidroenergetice ce apartin Hidroelectrica necesita costuri estimate la 180 milioane de dolari in perioada 2001-2010.
Una dintre prioritatile Hidroelectrica, in contextul corelarii legislatiei interne din domeniu cu cea a Uniunii Europene, este intensificarea actiunilor de protectie a mediului. Protectia mediului este parte componenta a politicii privind functionarea si dezvoltarea sectorului hidroenergetic in conditii de siguranta, calitate si compatibilitate cu mediul inconjurator. La ora actuala, Hidroelectrica implementeaza un sistem de management de mediu la nivelul intregii societati, conform standardului ISO 14001, in vederea certificarii pana in anul 2004. Strategia de dezvoltare a Hidroelectrica are un capitol distinct legat de calitatea si pretul energiei electrice produse. -Politica Hidroelectrica in vederea consolidarii pozitiei pe piata producatorilor de energie prevede implementarea unui sistem de management al calitatii aliniat la standardul international ISO 9001. In iunie 2000, societatea a obtinut certificarea ISO 9001, devenind astfel prima companie certificata din sectorul productiei de energie electrica-, a explicat dl Eugen Pena.
Un obiectiv prioritar, in dezvoltarea viitoare a societatii, este construirea unei politici a managementului si resurselor umane prin care sa se realizeze o noua cultura a organizatiei orientata catre partea comerciala si nu preponderent catre cea tehnica, ca pana in prezent. De asemenea, se are in vedere trecerea de la responsabilitati difuze la sarcini concrete si, evident, asumarea responsabilitatii indeplinirii acestora.
Conform strategiei Hidroelectrica, cheltuielile anuale pe perioada 2001-2010 includ: costuri pentru cresterea capacitatilor de productie in centralele noi de 75 milioane de dolari/an; costuri pentru retehnologizarea capacitatilor aflate in exploatare, 50 milioane de dolari/an; costuri pentru reabilitarea constructiilor hidrotehnice, 18 milioane de dolari/an; costuri pentru reparatii, modernizari, 7,5 milioane de dolari/an; costuri de protectia mediului, 2,3 milioane de dolari/an; costuri pentru calitate, 0,2 milioane de dolari/an. Pe perioada 2001-2010, indeplinirea obiectivelor cuprinse in strategie ar conduce la un necesar de fonduri anual de circa 185 milioane de dolari. Efectul cel mai important pentru Hidroelectrica il reprezinta cresterea cifrei de afaceri, consolidarea societatii pe piata interna si externa a energiei si transformarea acestei societati intr-una apropiata de modelele EDF – Franta si Hydro Quebec – Canada.
Mirela Tanase
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
