Romania isi va dubla, pana in 2010, atat productia, cat si exporturile de rulmenti, chiar daca piata mondiala se confrunta cu o supraproductie si o oferta excedentara, reiese din strategia de dezvoltare a acestui sector industrial, intocmit de Ministerul Industriei si Resurselor.
Exporturile vor creste
Daca in acest an este prevazuta o productie totala de 110 milioane de rulmenti, la toate cele sase fabrici de profil din tara, pentru 2002 este estimata o productie de 118 milioane, urmand ca in 2010 sa ajunga la 219 milioane de bucati. In ceea ce priveste exporturile, acestea sunt prognozate la 102 milioane de dolari in anul in curs, 110,2 milioane anul viitor si 204 milioane de dolari in 2010.
In acelasi interval de timp, este de asteptat ca numarul de personal sa scada de la 17.000 la 15.800, consumul de energie urmand si el sa se reduca de la 4 la 3,59 kWh/bucata. Datorita faptului ca exportul reprezinta, in general, peste 80% din productie, iar gradul de valorificare a materiei prime este foarte ridicat, specialistii ministerului preconizeaza ca industria rulmentilor nu va avea de suferit o data cu integrarea europeana. Pentru o tona de otel destinat rulmentilor se achita 580 de dolari, iar pentru tona de produse finite se incaseaza la export in medie 8.750 de dolari.
Producatorii de rulmenti din Romania vad diferit evolutia sectorului in urmatorii ani. Dl Marcel Popa, directorul de vanzari al uzinei Rulmenti Barlad, preluata anul trecut de concernul turc Kombassan, spune ca dublarea productiei va avea loc inca de anul viitor, comparativ cu nivelul inregistrat in 2000. Pe de alta parte, presedintele Consiliului de Administratie de la Koyo Alexandria, dl Hori Hajime, este mult mai retinut in previziuni optimiste. -Din cauza recesiunii mondiale, anul viitor vom avea aceeasi productie ca in 2001. Despre ce se va intampla in urmatorii noua ani, nu pot sa ma pronunt-, ne-a spus domnia-sa.
Dintre cele sase fabrici de rulmenti existente in Romania, in prezent trei sunt privatizate: Rulmenti Alexandria (Koyo Japonia), Rulmenti Barlad (Kombassan Turcia) si Rulmenti Grei Ploiesti (Timken SUA). Alte doua fabrici, cea de la Suceava si cea de la Brasov, sunt cuprinse in Programul PSAL, iar uzina Rulmenti Slatina se afla in restructurare.
Capacitatile de productie in domeniu sunt excedentare, ele fiind proiectate inainte de 1989 la o productie de 227 milioane de bucati, care nu s-a realizat niciodata. De aceea, gradul de incarcare a capacitatilor nu este maxim, el variind intre 44% la Suceava, 61% la Barlad si 80% la Koyo si Timken.
Investitori de prestigiu
Pentru a nu avea -surprize-, oficialii Ministerului Industriei si Resurselor sustin necesitatea privatizarii celor trei intreprinderi ramase in portofoliul statului cu investitori de prestigiu in domeniu si cu bonitate deosebita. De asemenea, se impune incheierea unor contracte care sa prevada mentinerea profilului, cresterea eficientei prin investitii si praguri minimale pentru productie si numarul de personal pe o anumita perioada. Aceasta mai ales ca in tarile foste comuniste au mai existat cazuri de privatizari nereusite. In fosta RDG, patru fabrici au fost inchise dupa privatizare, iar in Polonia doua si-au schimbat, tot dupa trecerea in proprietate privata, obiectul de activitate.
Daca privatizarile vor reusi, Romania isi va mentine si chiar consolida pozitia pe piata mondiala a rulmentilor (in valoare de 18 miliarde de dolari anual), din care produsele romanesti reprezinta in prezent intre 0,8 si 1%. Peste 70% din exporturile romanesti de rulmenti au ca destinatie Uniunea Europeana (Italia, Olanda, Austria, Germania si Belgia), cantitati importante fiind insa livrate si in SUA, Canada, Pakistan, Thailanda si Singapore. MIR estimeaza ca in 2010 numarul clientilor va depasi 125 de importatori din peste 60 de tari. In prezent, exporturile romanesti de rulmenti se situeaza pe locul trei in Europa, dupa FAG si SKF, si in primele 10 locuri pe plan mondial.
De mentionat ca industria romaneasca de rulmenti are si unele caracteristici unice, cum ar fi faptul ca uzina de la Suceava este producator european exclusiv pentru rulmentii oscilanti mici. Pe de alta parte, Rulmentul Barlad este singurul producator intern de rulmenti de metrou si cale ferata.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
