Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a intocmit proiecte de hotarare de Guvern pentru transformarea unor unitati de cercetare din societati comerciale in institutii publice cu finantare extrabugetara. In aceasta situatie se gasesc Institutul de Cercetare pentru Pasari de la Balotesti, Statiunea de Cercetare si Productie a Animalelor de Blana din Targu Mures si Institutul de Cercetare pentru Porcine de la Peris. Proiectele se gasesc in prezent la diferite ministere pentru avizare. Secretarul de stat in MAAP, Gheorghe Sin, declara ca a fost o greseala transformarea respectivelor unitati in societati comerciale, iar acest lucru a fost posibil pentru ca in prezent institutele de cercetare nu au nici un statut juridic. Situatia va fi clarificata in momentul aparitiei Legii cercetarii agricole. Cum proiectul de act normativ a fost depus la Parlament de la inceputul anului, daca nu va fi aprobat cat mai repede, o parte din institutele de cercetare ar putea fi vandute.
Institutul de la Balotesti, cel mai atractiv datorita amplasarii
Cea mai mare batalie pare sa se dea pentru preluarea Institutului de Cercetare pentru Pasari de la Balotesti, cel mai mare din tara cu acest profil. Potrivit directorului general Petru Bunaciu, acest lucru nu este intamplator, intrucat unitatea se afla pe malurile lacurilor Tancabesti si Saftica si in apropierea Padurii Scrovistea. In plus, suprafata detinuta este de 88 de hectare. Actionarul majoritar al societatii este APAPS, care detine 70% din actini. Reprezentantul statului in AGA este Bebe Ivanovici, din partea APAPS. -Exista semnale certe de privatizare a unitatii si exista si acordul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) in acest sens. Nimeni insa nu si-a exprimat dorinta de a dezvolta cercetarea in domeniul aviculturii-, declara Petre Bunaciu. Domnia-sa spune ca au fost facute si cateva oferte de cumparare pentru institut. Acestea au venit din partea unor persoane particulare, printre care -un medic stomatolog si un specialist in probleme de petrol-, care nu au nici o legatura cu cercetarea avicola. Prima incercare de privatizare a institutului a fost avut loc in luna noiembrie a anului trecut, prin negociere directa.
Unitatea lucreaza pe baza de contracte si nu primeste bani de la buget, dar, ca orice institutie care are ca obiect de activitate cercetarea, nu inregistreaza profil. Directorul general al unitatii declara ca, daca prin trecerea in proprietate privata se renunta la cercetare, am fi prima tara din Europa care desfiinteaza un institut de aceasta dimensiune.
Cercetatorii din agricultura asteapta o lege a lor
Statiunea de Cercetare si Productie pentru Animalele de Blana din Targu Mures, care in prezent functioneaza ca societate comerciala, se confrunta in momentul de fata cu dificultati financiare cauzate de ciclul lung de productie. Secretarul de stat in MAAP, Gheorghe Sin, declara ca intretinerea animalelor de blana costa destul de mult, iar valorificarea produselor reprezinta singura sursa de venit. Societatea este in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului (ADS) pentru privatizare, dar daca proiectul de hotarare de Guvern va fi aprobat, unitatea va redeveni institutie publica. Pentru Institutul de Cercetare pentru Porcine de la Peris exista posibilitatea ca o parte sa ramana cu statutul de societate comerciala, iar o parte sa se transforme in institutie publica.
Legea cercetarii agricole, asteptata de 95 de institute, a fost depusa la Parlament inca de la inceputul anului si acum se afla la Senat, urmand sa fie dezbatuta in plen. Gheorghe Sin declara ca cea mai importanta propunere consta in clarificarea statutului juridic al unitatilor respective. Printre alte reglementari se numara si posibilitatea fuzionarii unor institute si transformarea in societati comerciale a unor institute care nu mai au ca obiect de activitate cercetarea. Potrivit secretarului din stat din MAAP, pentru clarificarea problemelor salariale, cercetatorii din domeniul agricol trebuie sa astepte aparitia Statutului cercetatorului, care se afla in curs de elaborare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
