Introducerea -leului greu- ar putea avea consecinte dezastruoase

Desi anuntata ca o adevarata mana cereasca pentru viitorul economic al tarii, celebra de acum denominare a starnit, in spatele usilor inchise, discutii aprige intre specialistii autohtoni. Cu toate ca parerile contra nu au lipsit, ele nefiind deloc neinsemnate, strategia Bancii Nationale a Romaniei a ramas pana la urma in picioare, ideea aplicarii procesului de denominare simtindu-se deja prezenta din ce in ce mai mult in declaratiile guvernantilor.

Convins ca romanul de rand nu trebuie sa vada situatia doar prin prisma declaratiilor facute de specialistii din BNR, presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna, unul dintre specialistii romani in drept financiar, se declara total impotriva denominarii. Cu toate ca reprezinta conducerea singurei institutii din Romania care controleaza banul public, la mai bine de un an de zile de cand ideea introducerii leului greu a fost lansata de Banca Centrala, Saguna nu a fost niciodata consultat daca in Romania de azi procesul de denominare poate avea succes sau, de ce nu, daca este chiar necesar. Seful Curtii de Conturi este de parere ca leul greu va avea consecinte dezastruoase, un fenomen al infractionalitatii financiare, ridicat la grad generalizat, ducand practic la un nou FNI pentru romani.

-Realitatile economice nu ne permit denominarea-

Presedintele Curtii de Conturi a atras atentia asupra faptului ca in momentul de fata multi fac o grava confuzie intre procesul de denominare si o reforma monetara. – Practic, nu este vorba de nici o reforma monetara sau de stabilizare monetara, dupa cum zice romanul. Denominarea, la o privire mai atenta, nu este nimic altceva decat o simplificare a procesului operational cu moneda, pentru ca se stie ca deja bancilor le este greu sa lucreze cu atatea zerouri-, ne-a declarat Dan Drosu Saguna. Unul dintre cele mai importante efecte ale introducerii leului greu este, dupa cum ne-au declarat specialistii BNR, reducerea drastica a inflatiei. Saguna insa este de parere ca, -luata de una singura, fara absolut nici un suport real economic, denominarea nu duce la stabilitate monetara si, bineinteles, la o oarecare reducere a inflatiei monetare. Parerea mea este ca realitatile economice nu ne permit denominarea, asa ca aceasta operatiune trebuie gandita extrem de bine si eficient, pentru a avea un efect benefic-.

Ne paste un alt FNI

In tara noastra, apelarea la procesul de denominare este un artificiu care, daca nu este sprijinit si de factorii economici, duce la dezastru, este de parere Saguna. – Este vorba de patru mari factori pe care trebuie sa-i indeplinim, ca aceasta operatiune sa aiba succes. In primul rand, trebuie sa avem parte de macrostabilitate. In al doilea rand, factorul social: romanul nu are o educatie monetara corecta. Va avea in mana atat bancnota veche, cat si pe cea noua si nu va sti exact ce sa faca. In aceste conditii, cu siguranta vor aparea inselatoriile si escrocheriile care se vor baza pe naivitatea populatiei. Escrocii pot jongla in fel si chip pe acest camp deschis, pana la aparitia tragediilor in masa nefiind decat un pas, un nou FNI fiind un biet copil pe langa aceste posibile efecte-. Mai mult, presedintele Curtii de Conturi a adaugat ca tara noastra se afla in prezent intr-o economie de numerar ( peste 40% din numerar circula pe piata romaneasca monetara) si nu intr-una de cont. Asta ar face ca circulatia monetara paralela, care nu poate fi controlata de BNR, sa duca la posibilele inginerii financiare. Pe langa aceste doua probleme ar trebui sa avem si o politica de protectie sociala sanatoasa si chiar o atitudine corecta din partea clasei politice.

Costurile anuntate de BNR, de doua ori mai mari

In ultimele saptamani, reprezentantii Bancii Nationale au anuntat ca s-au calculat deja eforturile financiare pe care contribuabilul ar trebui sa le suporte in caz de denominare, acestea ridicandu-se la aproximativ 20 de milioane de dolari. Presedintele Curtii de Conturi spune ca, in pofida celor declarate de bancari vizavi de faptul ca circulatia in paralel a ambelor unitati monetare pentru un timp va injumatati aceasta suma, vom avea parte de un contrafect. Si asta pentru ca statului ii va fi extrem de greu sa intretina circulatia acestora in acelasi timp. In schimb, bomboana pe coliva ar fi tiparirea noilor unitati monetare pe suport de poliester, care este cu mult mai costisitoare si tot la fel de usor de falsificat. Astfel, la o privire generala, suma inaintata de specialistii BNR va putea lesne sa se dubleze. -Decat sa apelam la denominare, banii cheltuiti pentru acest proces pot sa ajute la solutiile sociale. Eu zic ca mai bine ar fi daca am incerca sa intram in spatiul euro, chiar si inainte de accederea in UE-, a conchis Dan Drosu Saguna.