Vestea ca dupa negocierile cu ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si premierul Calin Popescu Tariceanu, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a acceptat marirea deficitului bugetar la 2,5% din Produsul Intern Brut i-a lasat muti de uimire pe multi analisti financiari. Chiar daca Isarescu si-ar fi pus efectiv amprenta asupra rectificarii bugetare, nimeni nu poate baga mana in foc pentru respectarea proportiilor in care se vor cheltui banii: 80% investitii, 20% consum. Isarescu subliniaza faptul ca guvernul si-a asumat un mare risc si pune sub semnul intrebarii capacitatea duetului Tariceanu – Vladescu de a cheltui eficient fondurile suplimentare.
Chiar daca interviul acordat agentiei de presa Bloomberg si difuzat presei de departamentul de comunicare al BNR a fost retras din circulatie, avand o motivatie puerila – -este forma de lucru-, din cea literara nu poate lipsi pasajul: -al doilea risc (…) este acela de a se dovedi ca eficienta cu care se cheltuiesc banii nu este foarte buna. (…). Nu au reusit sa ma convinga. Noi la Banca Nationala ne-am exprimat in diferite ocazii, in ultimul an si jumatate, ca procesul deflatiei este sub presiune si intampina un risc ridicat, mai ales daca cota-parte a guvernului devine mai mare-.
O declaratie facuta la Atena de guvernatorul BNR pune sub semnul intrebarii capacitatea executivului de la Bucuresti de a gestiona fondurile rezultate din cresterea deficitului. -Guvernul si-a asumat un risc cu un deficit bugetar mai mare, bazat pe faptul ca datoria publica este mica, aderarea la Uniunea Europeana se apropie si de aceea vor fi bani ce vor veni de la UE ca fonduri de aderare.
Exista doua riscuri in legatura cu acest fapt. In primul rand, se va inrautati balanta macroeconomica in raport cu deficitul de cont curent si inflatie. Iar al doilea risc pe care il putem vedea, daca va avea loc o crestere prea rapida a cheltuielilor guvernamentale, este acela de a se dovedi ca eficienta cu care se cheltuiesc banii nu este foarte buna, prin urmare irosirea banilor trebuie prevenita.
Nu au reusit sa ma convinga. Noi, la Banca Nationala, ne-am exprimat in diferite ocazii, in ultimul an si jumatate, ca procesul deflatiei este sub presiune si intampina un risc ridicat, mai ales daca cota-parte a guvernului devine mai mare.
Noi am spus toate acestea intr-o maniera preventiva, asa ca in momentul in care guvernul a luat aceasta decizie de a mari deficitul bugetar si noi intentionam sa continuam sa aparam scopul nostru de deflatie.
In consecinta, trecem de la vorbe la fapte prin cresterea rezervelor minime obligatorii pentru leu. Aceasta este o masura extrem de puternica.
Ceea ce avem noi nevoie acum este o trecere de la consum, care este nesustinut, la productivitate, ceea ce inseamna mai multa munca si mai multe investitii.
De asemenea, am facut doua lucruri suplimentare. Am cerut guvernului sa isi pastreze angajamentul de a folosi 80 procente din cheltuielile aditionale numai pentru investitii ce au ca scop integrarea in UE si educatie. Am rugat guvernul sa se asigure ca nu vor realoca aceste sume spre alte proiecte ce ar putea stimula consumul, daca nu ajung sa fie cheltuite pe investitiile planificate. Al doilea lucru pe care l-am cerut guvernului a fost sa foloseasca banii din resurse interne pentru proiectele de investitii si sa evite imprumuturi prin emitere de obligatiuni internationale pentru a nu fi nevoiti sa sterilizam si mai mult numerar-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
