Se pare că valorificarea oportunităţilor din agricultură nu este caracteristica românilor. Atunci când e rost de o nişă, producătorii mioritici se gândesc cum ar face ei să dea un tun şi să scoată bani mulţi cu efort mic. Aşa se va întâmpla şi cu rapiţa românească, pe care producătorii vor să o vândă la preţuri ce ar face un litru de biodiesel mai scump ca motorina. Un exemplu de calcul pe care îl dăm în continuare demonstrează că românii vor afaceri din care se scoate ban pe ban! Pe cale de consecinţă, producătorii de biodiesel au de ales: ori folosesc floarea soarelui, ori importă rapiţă cu preţuri mult mai mici.
Dacă ieri ne bucuram că UE vrea mărirea ponderii biodieselului în combustibili, se pare că nu vom fi în stare să beneficiem de şansa care ni se oferă. Reprezentanţii producătorilor vor fixarea unui preţ minim de 0.9 ron/kg de rapiţă, ceea ce ar duce cheltuielile cu materia primă de bază pe litru de biodiesel la 2,7 ron, inacceptabile pentru orice producător.
În acest timp, rapiţa se vinde pe bursele internaţionale la 250 dolari/tonă, ceea ce la un curs de 2,5 ron/euro ar induce un preţ de 0,7 ron/kg.
Pentru a demonstra pană unde poate ajunge lăcomia, am făcut cu ajutorul celor de la SAPARd şi un mic calcul. Astfel, cheltuielile totale pe un hectar de rapiţă, la o exploataţie de 100 de hectare, se cifrează la 1105,1 ron. Cum în condiţiile studiului de caz producţia este de 2500 de kg la hectar, ar rezulta că din vanzare ar rezulta venituri de 2250 ron (dublu faţă de cheltuieli)! Şi nu am inclus aici subvenţiile ce pot fi accesate în anumite condiţii, despre care am scris în ediţiile anterioare. Ele pot ajunge la 80 de euro/ hectar, jumătate de la Ministerul Agriculturii, jumătate de la Uniunea Europeană. La un curs valutar de 3,3 ron şi o producţie de 2500 kg/hectar ar mai rezulta un plus de 0,4ron/kg. Iar pe total, veniturile la hectar ar ajunge la 2500 ron. Profitul la care s-au gandit producătorii poate fi astfel de 1105 ron/ha în varianta fără subvenţii, şi aproape 1400 ron/kg în varianta cu subvenţii.
Dacă nu îşi vor reduce pretenţiile, încă un pariu cu agricultura poate fi pierdut. Cu toate că ministrul Agriculturii, Traian Remeş, le-a spus reprezentanţilor sindicatelor şi patronatelor că Romania trebuie să identifice anumite nişe, altfel va rămane -periferică- în piaţa produselor agroalimentare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
