România are nevoie de minim 10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB pe locuitor de 60% din media europeană și, astfel, să fie primită în zona euro, a declarat miercuri Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale la Conferința de Risc de țară 2014 organizată de Coface și Mediafax.
"La sfârșitul anului trecut PIB/locuitor în România era de 50% din media europeană, în timp ce țările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia și Letonia aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană. Ipoteza pe care o fac eu este că este puțin probabil ca zona euro să-și deschidă porțile unui stat cu un PIB/locuintor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atât statului cât și zonei. Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, ar trebui ca România să crească timp ce nouă-zece ani cu 2 puncte procentuale mai mult decât media europeană. Asta înseamnă că atunci când UE își va relua ritmul mediu de creștere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an", a spus Lazea.
El a menționat că declarații sunt făcute în nume personal și nu în calitate de reprezentat al BNR.
În opinia sa, PIB-ul potențial al României în condițiile actuale, așa cum este determinat de factorii obiectivi care îl compun (capital, forță de muncă, productivitatea totală a factorilor) este de circa 2% pe an.
"PIB-ul efectiv poate varia cu +/- 1% față de PIB potențial, în funcție de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscală) pot stimula doar temporar o creștere a PIB peste potențial. Pentru o creștere sustenabilă, de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, care să potențeze cei trei factori de producție menționați (capital, forță de muncă, productivitatea, n.r.)”, a completat Lazea.
Datele prezentate de Lazea arată că înainte de criză România avea un potențial de creștere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criză, involuție determinată pe de o parte din cauza reducerii semnificative a investițiilor străine directe, a scăderii numărului populației aptă de lucru, precum și evoluției modeste a productivității.
"Economia a trebuit să se ajusteze la intrări de investiții medii anuale cu 5 miliarde de euro mai mici în 2009-2013 față de 2004-2008, pierdere acoperită parțial prin fondurile europene. Forța de muncă s-a diminiuat semnificativ în același interval, ca urmare a intrărilor mai mici ale tinerilor care au împlinit 18 ani, consecință a scăderii natalității după Revoluție. Nici la factorul productivitatea factorilor – energointensitate, plăți electronice, calitatea învățământului – România nu stă mai bine", a explicat Lazea.
Ca răspuns la toate aceste elemente care ar stimula creșterea economică, Lazea susține necesitatea îmbunătățirii gradului de absorbție a fondurilor europene pentru a compensa intrările reduse se investiții străine directe, stimularea rămânerii în cadrul forței de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile și dornice să muncească, dar și investițiile în învățământ.
Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
