Legi proaste pentru zile negre

Cine isi doreste alt guvern, alt parlament… altceva? Probabil multi romani, dar cu siguranta multe dintre companiile financiare. Si nu dintr-un moft sau dintr-o stare de plictiseala, ci pentru ca, pur si simplu, atat executivul, cat si legislativul le-au dovedit, din plin, in ultimii patru ani, ca sunt incapabile sa inteleaga si sa ajute mediul economic si cel social.

Un semn de mare neputinta sau poate de infumurare al actualilor parlamentari il constituie masacrarea legii privind fondurile de pensii administrate privat, act normativ ce a reusit sa starneasca furia reprezentantilor fondurilor mutuale, a societatilor ce administreaza fondurile, precum si a celor de asigurari. In conditiile in care legea a fost amanata patru ani – desi Banca Mondiala cerea imperativ constituirea fondurilor de pensii obligatorii administrate privat, mai exact introducerea Pilonului II -, actualii parlamentari scot o lege obosita, cu multe aspecte restrictive, care in nici un caz nu impulsioneaza implicarea societatilor private in administrarea acestor fonduri si care, pe deasupra, naste confuzie. Unul dintre aspectele restrictive, de-a dreptul aberant, este limitarea accesului la fondurile de pensii. Potrivit actului normativ, nu pot contribui la aceste fonduri decat persoanele cu varste sub 35 de ani si care se afla la primul loc de munca. Dar nu numarul limitat de clienti ii determina pe reprezentantii companiilor financiare sa se revolte intr-atat, desi nu este nici acesta un lucru incurajator, ci faptul ca sunt obligati sa plateasca organismului de reglementare taxe impovaratoare, tot felul de comisioane – ba de administrare, ba de supraveghere… Iar pe deasupra trebuie sa garanteze si o crestere anuala a fondurilor. Ne intrebam si noi, dar, mai ales, companiile respective: Cum sa obtina societatile financiare, in aceste conditii, randamente peste inflatie?! In disperare de cauza, reprezentantii acestor organisme atrag atentia si in momentul de fata, desi legea a fost publicata deja in -Monitorul Oficial-, ca urmarile actului normativ pot fi dintre cele mai dezavantajoase, una dintre consecinte fiind aparitia unor grupari care vor indeplini toate conditiile legii, dar care nu vor actiona in interesul depunatorilor. Din pacate, daca n-a avut nimeni urechi sa auda cand trebuia, slabe sperante sa reactioneze cineva acum.

Parlamentarii nu s-au dezmintit nici de data asta, asa ca si-au manifestat nestingheriti superioritatea, in special Smaranda Dobrescu, care se spune ca a avut cea mai mare -contributie- la realizarea legii, cu toate ca nu existau motive pentru a adopta aceasta pozitie. Directorii fondurilor mutuale si ai societatilor de administrare a fondurilor acuza ca proiectul de lege a fost promovat de persoane care nu stapanesc, nici macar la nivel mediu, mecanismele de functionare ale unui organism financiar, fond, banca sau societate de asigurari. Nemultmirea acestora a fost cu atat mai mare cu cat cei care au conceput legea nu i-au ascultat, cu toate ca s-au constituit intr-o asociatie, tocmai pentru ca parlamentarii sa aiba un partener de dialog, de sfatuire, ca doar erau adunati laolalta specialisti din domeniu. In ideea ca, in final, binele triumfa intotdeauna, companiile financiare spera, acum, ca ziua de 28 noiembrie sa le usureze munca in demersul lor de a indrepta fapta iresponsabila a autoritatilor de azi si sa aduca fete noi in fruntea tarii. Iar daca alegerile vor atrage dupa sine schimbarile dorite, organismele financiare implicate nu vor intarzia sa faca lobby printre noii parlamentari si guvernanti, pentru a modifica actul normativ, pana ce acesta va intra in vigoare, in 2006. Mai este timp, cu atat mai mult cu cat primele contributii se vor incasa abia la inceputul lui 2008. Este trist insa ca si acum, in Romania, parlamentarii fac legi economice fara sa aiba habar, ca multi dintre ei, de fapt, nici nu au ce cauta in parlament, ca povara cade tot pe umerii celor care inteleg, cu adevarat, mecanismele economiei functionale de piata.