Industria usoara romaneasca va suferi transformari radicale dupa intrarea in UE atat in ceea ce priveste sistemul care predomina aceasta ramura – lohn-ul, cat si in structura pietei. In prezent, lohn-ul functioneaza in industria usoara la cote ridicate, ocupand un procent de aproximativ 85% din productie. Pe componente, ponderea cea mai mare este detinuta de confectii (peste 90%), urmata de incaltaminte (aproximativ 85%) si de industria textila (in jur de 75%). In perspectiva aderarii la UE, aceasta nu va mai fi o solutie viabila pe termen lung, iar trecerea de la lohn la un produs integral va fi foarte grea. -Regretul meu este ca nu s-a incercat sa se faca ceva legat de revigorarea industriei primare prin programele si prin strategiile guvernamentale. Noi am lucrat in lohn la confectii si am ajuns sa nu mai avem materii prime in tara aproape deloc. Faptul ca multe firme au lucrat in lohn nu inseamna ca s-au capitalizat -, a explicat Maria Grapini, presedintele Federatiei Producatorilor de Textile.
Un numar mare de intreprinderi din industria textila au lucrat pe -know-how-, pe brand-ul altei firme, si de cele mai multe ori, cu tirajele altei firme. Realizarea integrala a unui produs presupune import de materie prima, de la captuseala pana la matasuri, care nu se mai produc in Romania. O problema cu care se confrunta firmele in acest moment este lipsa lichiditatilor pentru procurarea materiilor necesare. In acelasi timp, multe firme nu au un brand propriu, iar cele care au nu au dezvoltat si productia. Acestea din urma plaseaza comenzile la alte firme, in general intreprinderi mici din domeniul confectiilor.
Un alt fel de lohn, dar in UE
-Dupa ce vom intra in UE, va mai fi un lohn, dar sub alta forma. Noi, acum in Romania, lucram pe subcontractare. Vor fi subcontractari la firmele mici, dar cu siguranta nu vor rezista toate-, a apreciat Maria Grapini.
Perspectivele sunt optimiste pentru firmele mari care au inceput sa-si construiasca brand-uri in urma cu cativa ani. Acestea au sanse bune sa devina competitive dezvoltandu-si propria productie, chiar daca nu vor lucra la un volum mare. Ele vor putea sa-si lucreze propriul brand, care acum merge si pe piata interna, dar si pe cea externa.
O alta solutie ar fi retehnologizarea, in special a tesatoriilor. -Vor rezista numai acelea cu tehnologie moderna. Speram sa reusim acest lucru in urmatorii trei ani, pana in 2007-, a adaugat Grapini. De altfel, acest lucru se intampla in Europa, multe tari din Vest preferand sa-si mute tesatoriile in tari estice. Situatia a inceput sa prinda contur in vestul Romaniei, in judetul Timis, care este preferat de textilistii italieni. Un alt motiv pentru care suntem alesi ca locatie este si forta de munca bine pregatita. Chiar daca ponderea lohn-ului va scadea in industria textila, sistemul va continua sa existe in industria primara. Specialistii mai spun ca procentul de lohn pe care il vom pierde va trebui sa fie inlocuit prin export de produs finit, aceasta fiind cea mai buna varianta.
O data cu intrarea in UE, Romania va pierde piata pe care o are in acest moment, o modalitate posibila fiind conversia pietei, dupa cum cred cei din industria textila. -Atunci am putea sa inlocuim acest segment de piata pe care il pierdem cu castigarea unui segment in Rusia. Suntem ultima tara care a ramas cu piata neocupata in fosta URSS, in timp ce toate brand-urile mari din UE le gasesti si in Rusia-, cred textilistii.
Materiile textile au mers bine la export
In primele sase luni ale acestui an, Romania a continuat sa exporte materii textile si articole din acestea, cifra totala a exporturilor la aceasta categorie fiind de 2.031,3 milioane de euro, fata de 1.690,5 milioane de euro cat au reprezentat importurile. Materiile textile si articolele din acestea ocupa o pondere importanta in structura exporturilor (22,5%), in scadere usoara comparativ cu primele sase luni ale anului 2003 (24,9%). Dintre acestea, articolele si accesoriile de imbracaminte, tricotate sau crosetate au totalizat 456,4 milioane de euro pe piata externa, in crestere cu 13,9% fata de aceeasi perioada a anului 2003. Insa cea mai mare cifra a exporturilor a fost consemnata pentru articolele de imbracaminte si accesorii, altele decat cele tricotate sau crosetate (1.356 milioane de euro), ceea ce reprezinta o crestere cu 7,3% fata de acelasi interval al anului 2003.
Cele mai importante exporturi au fost realizate in tarile UE, principalul partener comercial al Romaniei continuand sa ramana Italia.
Lipsa de materie prima din industria usoara se regaseste intr-o cifra a importurilor mai mare decat cea a exporturilor. Astfel, in primele sase luni ale anului 2004, Romania a importat bumbac, fire si tesaturi din bumbac in valoare de 371 milioane de euro. -Textilistii- autohtoni au mai importat si lana, par fin sau grosier de animale; fire si tesaturi din lana in valoare de 161,4 milioane de euro, dar si filamente sintetice sau artificiale in valoare de 240,4 milioane de euro.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
