Pentru prima oara dupa anuntul facut la finele saptamanii trecute de APAPS ca va amana pentru a doua oara majorarea de capital la Alro Slatina, reprezentantii Conef au iesit ieri la rampa si au sustinut ca decizia autoritatilor romane a fost luata la presiunea FMI si a Bancii Mondiale.
-Intelegem decizia Guvernului, pentru ca stim ca a fost luata sub presiuni foarte mari din exteriorul tarii. Chiar daca nu stim componenta si directia presiunilor, pot spune ca acestea au venit din partea organismelor financiare internationale, in special FMI si Banca Mondiala-, a declarat vicepresedintele Consiliului de Administratie al Conef si reprezentantul pentru Romania al Marco International, dl Peter Braun.
In replica, dl Dan Petrescu, director de relatii externe al Biroului Bancii Mondiale la Bucuresti, ne-a declarat ca este deranjat doar de cuvantul -presiuni- si a recunoscut ca a discutat cu Guvernul Romaniei problema privatizarii Alro. -Cum Alro este una dintre intreprinderile cuprinse in Programul PSAL I, este normal sa ne intereseze soarta acesteia. Noi consideram ca cea mai buna metoda de privatizare si care va aduce cele mai multe beneficii Romaniei este cea prin consultanti de privatizare-, a adaugat dl Petrescu.
Ferindu-se sa precizeze clar strategia pe care o vor adopta Conef si Marco in privinta privatizarii Alro, dl Braun a spus doar ca asteapta din partea Guvernului definitivarea strategiei de transfer de proprietate. In urma achizitiilor publice facute in ultima perioada, Marco International si Conef au ajuns sa detina 42% din actiunile producatorului de aluminiu. Daca majorarea de capital ar fi fost decisa luni, asa cum fusese anuntat, Marco si Conef ar fi devenit actionari majoritari la Alro. Astfel, privatizarea celei mai profitabile intreprinderi din portofoliul Autoritatii pentru Privatizare s-ar fi facut pe sest, fara licitatie.
La Adunarea Generala a Actionarilor, care fusese convocata pentru luni la Slatina, reprezentantii Marco si ai Conef nu s-au prezentat. In consecinta, sedinta nu a mai avut loc, ea nefiind statutara. Intrebat de ce a ales sa nu se prezinte la sedinta AGA, Peter Braun a spus sec: -Decizia de amanare (a majorarii de capital – n.red.) am inteles-o, si atunci prezenta noastra la AGA nu mai conta-.
Chiar daca nu a spus lucrurilor pe nume, vicepresedintele Conef a lasat totusi sa se inteleaga ca strategia grupului vizeaza obligatoriu si preluarea unui producator de alumina. -Orice fabrica de aluminiu are propriul producator de alumina, materie prima care reprezinta aproximativ 30-35% din costurile de productie-, a spus domnia-sa.
In Romania sunt trei fabrici de alumina. Alor Oradea, aflata in proprietatea grupului Ruskii Aluminium, nu produce materie prima competitiva cu procesul de productie de la Alro. Alprom Slatina se afla inca in proprietatea statului, iar vicepresedintele Conef a declarat raspicat ca va participa -la orice proces de privatizare- a acesteia. In fine, BBG Alum Tulcea are ca proprietar grupul Balli, cu care dl Braun a marturisit ca a discutat o posibila achizitie. Oficialii Balli au fost insa contactati si de conducerea Ruskii Aluminium, ceea ce, potrivit dlui Peter Braun, -arata clar intentia concernului rus de a controla productia de aluminiu din Romania-. Daca rusii vor reusi sa cumpere uzina din Tulcea, -lucrurile se vor complica, pentru ca ei vor impune anumite politici de aprovizionare-, a recunoscut reprezentantul Marco International.
In acest caz, vicepresedintele Conef a lasat sa se inteleaga ca grupul Marco ar putea sa ia in calcul chiar si varianta de a-si vinde actiunile detinute la Alro, pe care le-a cumparat pentru 70 milioane de dolari. Producatorul de aluminiu de la Slatina a inregistrat in primele sase luni ale anului un profit de 30 milioane de dolari, la o cifra de afaceri de 150 milioane de dolari.
Potrivit deciziei anuntate vineri de APAPS, privatizarea Alro se va defasura in doua etape: majorarea de capital potrivit legii societatilor comerciale, prin emisiune publica de actiuni noi, si apoi vanzarea pachetului minoritar, de control, in momentul in care valoarea actiunilor -va atinge cote maxime-. Ulterior, statul, care va fi inca in posesia a 30-33% din actiuni, isi va putea vinde acest pachet catre un investitor strategic.
Mai exista insa si o alta varianta amintita de APAPS, aceea de a amana sine die privatizarea societatilor Alro si Alprom: -APAPS ar putea lua in considerare si modificarea strategiei, in sensul in care privatizarea Alro si Alprom sa fie tratata ca o alternativa pe termen mediu-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















