Uniunea Europeana, prin vocea comisarului pe probleme de justitie, italianul Franco Frattini, a confirmat faptul ca nou- venitele in teritoriul comunitar, statele care au aderat la 1 mai, anul trecut, vor deveni si membre ale spatiului Schengen, in 2007.
Schengen este sistemul care face posibila libera circulatie in interiorul granitelor statelor membre ale spatiului cu acelasi nume, fiind una dintre cele mai importante realizari ale Uniunii Europene. Potrivit publicatiei electronice Eubusiness, comisarul Frattini a declarat ca cele 10 tari noi, membre ale clubului celor 25, vor adera si la spatiul Schengen, data limita stabilita de catre Bruxelles fiind octombrie 2007, fiecare urmand a fi judecata individual, in functie de progresele inregistrate in implementarea acquis-ului Schengen.
Exceptand Marea Britanie si Irlanda, ceilalti vechi membri ai UE sunt semnatari ai Acordului Schengen, prin care, in spatiul mentionat, controalele au loc numai la o frontiera externa, si nu la fiecare granita. Norvegia si Islanda, desi nu sunt membre ale UE, participa si ele la acest sistem, Elvetia facand primii pasi spre integrarea in Schengen.
Insa ce impact ar putea avea aceasta schimbare majora asupra regiunii si, in special, asupra fenomenului imigratiei ilegale? Largirea spatiului Schengen face parte dintr-o serie de chestiuni intens discutate la nivelul Uniunii, mai cu seama in ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor, a imigrarii si a dreptului la azil. Multi europeni se arata suficient de ingrijorati de mutarea frontierelor spatiului spre est, noile tari de granita, precum Polonia, Slovacia sau Ungaria, fiind destul de sarace si beneficiind de o dezvoltare mai redusa a sistemelor de supraveghere a zonelor frontaliere.
In cadrul UE s-au dezvoltat doua -scoli de gandire-, in fata valurilor de imigranti care iau cu asalt teritoriul comunitar. Prima dintre ele se axeaza pe o colaborare avansata cu tarile vecine, prin intermediul careia acestea sa fie convinse sa lupte mai intens impotriva fenomenului de migratie ilegala, in acelasi timp dorindu-se si cresterea numarului patrulelor si dispozitivelor tehnice de la granita externa Schengen, tinta tangibila doar printr-un sprijin financiar ridicat, acordat de catre membrele spatiului statelor din zona de frontiera. Pe de alta parte, a doua scoala sustine mai degraba rezolvarea cauzelor sociale ale miscarilor de masa ale europenilor, solicitand un ajutor economic mai mare, oferit noilor vecini ai zonei Schengen.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
