Analistii din piata valutara raman pesimisti in ceea ce priveste aprecierea, pe termen mediu, a monedei unice europene fata de moneda nationala. In luna martie, euro nu a reusit pana vineri sa se ridice peste pragul de 3,4814 RON, la cat coborase in ultima zi a lui februarie, iar interventia bancii centrale este putin probabila, cel putin pana la revenirea euro la nivelul de 3,5 RON. In aceste conditii, cei mai interesati de protectia in fata aprecierii leului ar trebui sa fie exportatorii. Produsele derivative pe valute reprezinta o solutie din pacate prea putin exploatata in momentul de fata pentru limitarea riscului valutar.
-Exportatorii si-ar putea diminua pierderile daca ar apela la hedgingul valutar, iar Bursa Monetar Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS) ar putea fi o solutie mai ales pentru exportatorii mici, avand in vedere lichiditatea redusa. In prezent insa, constatam ca exportatorii sunt foarte putin familiarizati cu produsele derivative-, ne-a declarat directorul adjunct al BMFMS, Darius Cipariu.
Exportatorii traditionali, cei mai afectati de scaderea euro
-Cei mai afectati de scaderea inregistrata de moneda unica europeana raman exportatorii traditionali, cu capital autohton, cei din industria usoara, din industria chimica-, ne-a explicat secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan (foto). -Este adevarat ca atat bursa de la Sibiu, cat si bancile comerciale, au incercat sa ofere diferite alternative pentru a reduce pierderile cauzate de fluctuatiile schimbului valutar. In prezent, pentru clientii fideli, cu contracte bine monitorizate, unele banci se angajeaza sa incheie contracte cu un curs de schimb fixat la un anumit prag, cele mai frecvente fiind pentru perioade cuprinse intre trei si sase luni-, ne-a precizat Parvan. Referindu-se la alternativa oferita de bursa sibiana, reprezentantul AOAR considera ca, in vreme ce exportatorii mari nu au neaparata nevoie de o astfel de solutie, avand in vedere ca multi dintre ei nu au capital romanesc si intra intr-o mediere a afacerilor, exportatorii mici nu detin o cultura investitionala care sa le faciliteze astfel de operatiuni.
Fler plus cultura investitionala
Intreprinderile mici si mijlocii nu-si permit sa investeasca in formarea acestui tip de cultura investitionala, este de parere Cristian Parvan: -Pentru astfel de investitii, este nevoie de timp pentru analize si estimari, de specialisti, de cursuri organizate. In acest sens, oamenii de afaceri trebuie sa inteleaga ca flerul nu este suficient pentru a avea succes, ci trebuie completat de cunostinte-. Directorul adjunct al BMFMS este de parere ca nefamiliarizarea cu produsele pietei la termen sunt determinate, pe de o parte, de lipsa lor de promovare, iar pe de alta, de structura intermediarilor. -Este nevoie de o campanie de promovare a acestor produse, sustinuta si de asociatiile de exportatori. In acelasi timp, SSIF-urile (societatile de servicii de investitii financiare) sunt specializate, in majoritatea lor, pe tranzactiile pe actiuni. Este un fel de impartire tacita, trazactiile valutare sunt apanajul bancilor, iar cele de actiuni – al SSIF-urilor-, a subliniat Darius Cipariu.
Hedgingul diminueaza riscul
Hedgingul (acoperirea riscului) ofera posibilitatea de -blocare a cursului-. Exportatorul va vinde contracte futures la pretul la care va factura si marfurile. Astfel, in cazul in care cursul valutar este afectat de scadere, exportatorul va fi protejat impotriva riscurilor, tinand cont ca va inregistra un profit echivalent pe piata futures, care va compensa pierderile din piata valutara. -Este un fel de curs valutar efectuat in avans, iar costurile se refera la marja depusa, ce reprezinta circa 3-5% din intreaga valoare a contractului-, apreciaza Cipariu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
