Caldura mare pe traseul viitoarei autostrazi Bucuresti-Constanta. Colbul se ridica doar atunci cand vreo masina cu numar de Capitala se incumeta sa se aventureze pe aici, pe drumul plin de hartoape. Chiar daca pe mai multe tronsoane se lucreaza, se niveleaza solul, se toarna beton, atmosfera pare incremenita, molesita la maximum de canicula insuportabila.
Cu toate acestea, in spatele usilor inchise atmosfera nu este deloc incremenita. Contractele de vanzare-cumparare se semneaza cu o repeziciune greu de imaginat, iar hotararile de Guvern sunt adoptate si ele in mare graba, pentru a se sincroniza cu speculantii imobiliari din judetul Ilfov. Despre acestia din urma nu se stie foarte multe, doar ca au legaturi stranse (unii fiind chiar membri) cu partidul de guvernamant. Partid care in Ilfov, dupa cum se stie, este sub tutela revolutionarului Constantin Bebe Ivanovici, presedintele Consiliului judetean.
Cernica, locul unde informatiile au ajuns foarte repede
Cunoscuta mai ales pentru manastire si pentru strandul spre care se indreapta multi bucuresteni la sfarsit de saptamana, comuna Cernica tinde acum sa devina celebra din cu totul alte motive.
O hotarare de Guvern publicata in -Monitorul Oficial- din data de 4 iunie 2002 ridica mari semne de intrebare. Actul normativ dispune trecerea in proprietatea statului, in baza Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, a unor importante suprafete de teren agricol aflate pe raza comunei Cernica. Exproprierea devine necesara pentru realizarea lucrarilor necesare finalizarii autostrazii Bucuresti-Constanta.
Pana acum nimic spectaculos sau ilegal. Daca studiem insa mai atent cand au fost pusi in posesie proprietarii terenurilor respective, vom observa ca acest lucru s-a petrecut cu numai o luna inainte de aparitia hotararii. Mai frapeaza si suprafetele enorme de teren detinute de o mana de oameni si care vor trece in proprietatea statului. Astfel, numitii Iulian Vlad, Costica Savencu si Zoia Dumitrache vor fi principalii beneficiari ai actului normativ, ei detinand terenuri de zeci de mii de metri patrati, chiar 75.000 mp.
Ei au cumparat terenurile din timp, de la adevaratii beneficiari ai Legii fondului funciar, care au fost pusi in posesie abia acum cateva luni. Daca terenurile respective ar fi fost situate chiar pe locul unde urma sa treaca autostrada, oricine ar fi putut sa speculeze, legal, acest lucru. Aceasta pentru ca este suficient sa te urci intr-o masina si sa vezi la fata locului pe unde a fost nivelat terenul. Ducandu-ne si noi la Cernica, in satul Tanganu, am constatat ca lucrurile nu stau tocmai asa.
Dna Petra Dumitrache, seful serviciului de aplicare a Legii fondului funciar din cadrul Primariei Cernica, ne lamureste ca terenurile respective sunt situate langa autostrada, acolo unde urmeaza sa fie construite parcari, moteluri si alte utilitati. Or, nici un om obisnuit nu ar fi putut sti ca acolo se va construi asa ceva si ca se vor da despagubiri importante. Doar daca omul respectiv ar fi avut relatii la AND, pentru ca pamanturile respective arata ca oricare altele, cultivate cu papusoi.
Tot dna Dumitrache ne spune ca sotul Georgetei Neagu, contabila-sefa a fostei asociatii agricole Agroprest Tanganu, lucra nicaieri altundeva decat la AND. Dar si dna Petra Dumitrache face parte din partidul potrivit pentru a avea acces la unele informatii. -Da, primarul comunei, dl Gelu Apostol, este membru PSD. Si eu sunt membra…-, ne marturiseste domnia sa. Parca lucrurile incep sa se lege.
Despagubiri importante
Despagubirile vor fi acordate proprietarilor de terenuri pe baza dispozitiilor art. 21-40 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
In consecinta, sumele ce vor fi platite -mosierilor- de Ilfov vor fi stabilite de instanta judecatoreasca teritoriala. In acest caz, Judecatoria Buftea. Acest lucru va avea insa loc dupa ce se va face o evaluare, de catre o comisie formata dintr-un evaluator numit de instanta, unul de expropriator (statul) si unul de catre expropriat. Banii vor intra in buzunarele expropriatilor foarte repede, adica in maximum 30 de zile de la data ramanerii definitive a sentintei judecatoresti.
Legea mai stabileste si procedura de expropriere in cazul terenurilor cultivate, adica situatia in care se afla pamanturile de la Cernica. In acest caz, exproprierea se va face dupa culegerea recoltelor respective. Daca deposedarea are loc inainte, atunci statul va plati si contravaloarea estimativa a recoltelor ramase neculese. Cine stie cat va valora cucuruzul de la Cernica…
Negocieri furtunoase la Catelu
In comuna Glina, satul Catelu, cea mai apropiata localitate de Bucuresti pe unde va trece autostrada, negocierile pentru terenurile afectate sunt furtunoase. Si aceasta pentru ca nimeni nu poate raspunde la intrebarea de ce nu s-a apelat si aici la procedura exproprierii.
Soseaua va trece chiar pe terenul dlui Marin Anton si la nici 12 metri de casa acestuia, dormitorul oferind vedere direct spre autostrada. Din cauza lucrarilor, fostul politist a fost nevoit sa renunte la afacerea sa cu ferma de porci, pentru ca nu mai are acces cu camioanele.
Terenul care va fi afectat aici de autostrada nu este mare, de dimensiunea celor de la Cernica. Exista si alte diferente intre cazul lui Marin Anton si cele ale speculantilor de la Cernica. In primul rand, terenul de la Catelu a fost dobandit direct de socrul sau, in baza Legii fondului funciar, nefiind obiectul unor cumparari de la terti, cu evidentul scop de a se lansa in speculatii imobiliare, asa cum s-a intamplat la Cernica.
Nu este de neglijat nici faptul ca la Catelu este vorba despre un teren intravilan, situat la marginea localitatii, si nu in plin camp cu porumb. Pretul unitar este deci mult mai mare, chiar daca nu este vorba decat de 3.000 mp, care sunt insa situati exact sub autostrada. Un raport de expertiza intocmit de evaluatori autorizati arata ca valoarea terenului se situeaza undeva intre 20,4 dolari/mp (metoda comparatiei prin bonitate) si 24,3 dolari/mp (metoda celei mai bune utilizari).
Casa dlui Marin Anton este racordata la toate utilitatile – gaze, electricitate, apa curenta din put de mare adancime, televiziune prin cablu etc. Autoritatile vor mai fi obligate sa doteze autostrada, in zona casei, cu pereti fonoabsorbanti, pentru ca altfel zgomotul din dormitor va fi de nesuportat. -Voi fi obligat sa cedez terenul, insa numai asa cum spune legea, dupa o dreapta si prealabila despagubire. Nu pot accepta sa primesc numai un dolar sau un dolar si jumatate pe metru patrat-, spune dl Anton.
In curtea sa se afla o sumedenie de oratanii, de la caini pana la gaini si curcani, care intra imediat in panica atunci cand zgomotul facut de utilajele constructorilor de drumuri depaseste un anumit numar de decibeli.
Statul a aruncat bani pe fereastra acum 10 ani
In 1992, statul a aruncat cu o gramada de bani pe fereastra, atunci cand -a cumparat- terenurile aferente acesteia.
Nimeni nu poate intelege cum o armata de juristi plati din banii contribuabililor (recte juristii Administratiei Nationale a Drumurilor) nu a sesizat la vremea aceea ca respectivele contracte de vanzare-cumparare vor fi complet lovite de nulitate. Ele nu au fost, in primul rand, inregistrate la notariat, deci nu au nici o valoare juridica. Pe de alta parte, ca parti in aceste contracte apar, de exemplu, Regia autonoma Administratia Nationala a Drumurilor si Primaria comunei Glina. Chiar daca aceasta din urma nu era proprietara terenurilor cu pricina, ci beneficiarii Legii fondului funciar, oamenii din sat. Este ca si cum administratorul unui bloc ar vinde catre cineva toate apartamentele de pe o scara, fara sa-i intrebe nimic pe proprietarii lor de drept.
In acest mod ilegal s-a procedat pentru toate terenurile ce urmeaza sa fie afectate de autostrada, drept pentru care acei bani platiti de stat in urma cu 10 ani sunt pur si simplu pierduti pe apa Sambetei. La Cernica, de exemplu, banii au intrat la vremea respectiva in conturile asociatiei agricole Agroprest Tanganu si nu se stie ce s-a mai intamplat cu ei. Dupa cum bine se stie, singurii care pot decide asupra sortii terenurilor sunt proprietarii lor, si nicidecum conducerea unei asociatii agricole, care pot doar administra pamanturile.
Contractele de vanzare-cumparare, daca pot fi numite astfel, sunt identice pentru toate terenurile de pe ruta Bucuresti-Constanta. O simpla foaie de hartie, semnata de directorii de atunci de la AND si de un primar sau un viceprimar, sau de conducerea unei asociatii agricole. Pe aceasta foaie se afla trei stampile: una de la Primarie sau CAP, una de la AND si una de la Administratia Financiara. Lipsesc insa cu desavarsire stampila notariala si semnaturile oamenilor care detineau terenurile. E drept, foia respectiva este insotita de o anexa de cateva pagini, unde este prezent un tabel cu numele proprietarilor, dar in dreptul rubricii -semnatura de primire- nu se afla nimic.
Va raspunde oare cineva pentru zecile de milioane de lei, la nivelul preturilor din 1992-1993, care au fost aruncate pe fereastra, mai exact in conturile unor primarii sau asociatii agricole ? Daca nu, contribuabilul roman va plati de doua ori pentru acelasi lucru.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
