Noul Cod fiscal descurajeaza atat consumul, cat si economisirea

Noul Cod fiscal nu aduce mari surprize oamenilor de afaceri. Chiar daca sunt si voci care contesta anumite prevederi, in special neeliminarea impozitului pe profitul reinvestit si marirea impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, totusi, aceasta ultima prevedere doreste sa compenseze diferenta dintre cuantumul impozitului pe profit, in medie de circa 25% in UE, si cel de 16% din Romania. Interesant e faptul ca s-a reusit definitivarea lui cu aproape sase luni inainte de momentul aplicarii, reusind sa se evite situatiile hilare de anul trecut. Aspectul negativ ramane cresterea preturilor la consum ca urmare a cresterii taxelor indirecte si a accizelor, dar si pastrarea unei fiscalitati ridicate pe forta de munca, estimata la 47,5% din salariul brut.

In cazul persoanelor fizice, un oarecare efect negativ se va rasfrange asupra spiritului de economisire, din cauza introducerii impozitului de 16% pe veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la termen, constituite dupa 1 ianuarie 2007. Pentru cei cu venituri mari, acest impozit este compensat substantial de pastrarea aceleiasi cote la impozitul pe venit. Dar cheia oricarei analize a acestui Cod fiscal este strict dependenta chiar de generalizarea acestei cote unice, in detrimentul unor cote diferentiate de impozit pe diverse tipologii de venituri.

Cota unica a crescut cu 6% impozitele pe bunuri si servicii

Evaluarea efectelor unei astfel de decizii nu este relevanta pentru un interval scurt de timp, fiindca implica ajustari pentru celelalte categorii de impozite, cum s-a intamplat in anul 2005. Datele partiale, pe anumite perioade ale anului trecut, lasau sa se intrevada iminente catastrofe bugetare, greseala facuta inclusiv de FMI. Dar, raportul-sinteza asupra indeplinirii prevederilor programului de guvernare in anul 2005 si pe primul trimestru al anului 2006 indica faptul ca efectul cotei unice de anul trecut a fost -transformarea impozitelor si taxelor pe bunuri si servicii in principala sursa de venituri ale bugetului de stat-, din cauza cresterii ponderii, in special, a TVA. In sinteza, in anul 2005, impozitele pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice s-au redus la 25,5% din total venituri la buget, fata de 31,6%, cat era in 2004. Pe acest fond, impozitele pe bunuri si servicii au avut in 2005 o pondere de 62,4%, fata de 56,4% in 2004. In acest ultim caz, contributia cea mai mare a avut-o TVA, cu 35,6%, fata de 27,9% in 2004. Deosebit de interesant e faptul ca pentru ponderea accizelor, documentul guvernului indica pastrarea aceleiasi ponderi, de 24,8%, atat in 2004, cat si in 2005.

Datele finale indica faptul ca executia bugetului general consolidat pe anul 2005 s-a incheiat cu un deficit reprezentand 0,8% din PIB, dar doar cu 0,2% puncte procentuale sub tinta anuala, ceea ce nu reprezinta, nici pe departe, o catastrofa.

In primul trimestru al acestui an, caracteristica principala a structurii veniturilor este cresterea incasarilor la bugetul de stat, cu 24,3%, care a condus la o modificare a greutatii specifice a veniturilor bugetului de stat cu 2%, pe seama cresterii veniturilor din TVA, cu 34,8%, si a taxelor vamale, cu 32,4%, dar si a incasarilor din accize, cu 22,6%, si din impozitul pe salarii si venit, cu 22,0%.

Oamenii de afaceri au pareri impartite

Mediul de afaceri nu s-a manifestat de aceasta data virulent, ca in alte situatii. Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, considera ca pastrarea impozitului pe profitul reinvestit reprezinta o frana inpotriva inovarii si tehnologizarii IMM-urilor, dublata de o reducere a veniturilor la buget ca urmare a acestui aspect, in timp ce Florin Pogonaru, presedintele AOAR, s-a limitat la aprecierea ca eliminarea respectivului impozit ar fi putut stimula investitorii. In ceea ce priveste cresterea impozitului pe dividende la 16%, Florin Pogonaru a precizat ca masura ii afecteaza doar pe cei care prefera consumul in defavoarea investitiilor in propriile companii, in timp ce Ovidiu Nicolescu considera ca este un semnal negativ, indreptat impotriva consolidarii clasei de mijloc.