De astazi, 1 iulie 2004, intra in vigoare Legea nr. 78/2004 pentru modificarea si completarea OG nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, care prevede ca deponentii garantati sunt nu numai persoanele fizice, ci si persoanele juridice, inclusiv entitatile fara personalitate juridica. Plafonul per deponent garantat a fost stabilit pentru semestrul al doilea al anului la echivalentul in lei a 6.000 de euro. In anexa exista insa o lista cu 13 tipuri de depozite care nu sunt garantate de acest fond. De exemplu, depozitele regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor nationale si comerciale, altele decat microintreprinderile si IMM figureaza pe lista depozitelor negarantate de acest fond.
Analistul economic Daniel Daianu explica faptul ca aceasta lege protejeaza de fapt tot micii deponenti, fie ei persoane fizice sau juridice. -In general, se presupune ca o intreprindere mare este capabila sa-si gestioneze riscul valutar. Daca ai face asa ceva, de fapt, ai da un cec in alb intreprinzatorilor. De pilda, intreprinderile ar putea, intr-o astfel de situatie, sa-si disipeze actionariatul si atunci banii ar putea sa fie garantati indiferent de performanta acestei intreprinderi. De aceea, nu se garanteaza aceste tipuri de depozite-, ne-a declarat dl Daianu.
Fondul de garantare vizeaza cu precadere depunerile indivizilor
In cazul intreprinderilor, depunerile depasesc cel mai adesea plafonul stabilit de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar. -Firmele mari nu au depozite mici. Acest fond de garantare se refera cu precadere la depunerile indivizilor. In mod normal, nu ai cum sa garantezi lichiditatile unei persoane juridice. Este ca si cum autoritatea care este mandatata sa garanteze depozitele in domeniul bancar ar subventiona, in ultima instanta, activitatea unor intreprinderi-, ne-a declarat analistul economic, Daniel Daianu, adaugand ca, in fond, ratiunea pentru care se garanteaza depunerile micilor deponenti este prevenirea concretizarii riscului sistemic (adica o cadere de sistem).
Potrivit legii, echivalentul in lei al noului plafon de garantare, reprezentand nivelul compensatiilor care se platesc de fond, in conditiile noilor reglementari, se calculeaza la data indisponibilizarii depozitelor, respectiv la data deschiderii procedurii falimentului, prin utilizarea cursurilor comunicate de BNR. La bancile la care procedura de faliment s-a deschis anterior datei de 1 iulie 2004, compensatiile se platesc, in continuare, la nivelul plafonului de garantare stabilit pentru perioada in care s-a declarat falimentul bancilor respective.
Nici depozitele fondurilor de pensii nu vor fi garantate
O alta categorie exclusa de la garantare sunt depozitele constituite in banci de fondurile de pensii. Asadar, administratorii acestor fonduri vor fi obligati sa identifice plasamente sigure, cu randamente cat mai bune, altele decat depozitele in sistemul bancar. -Logica acestor fonduri de pensii private este de a face plasamente mai bune decat poate sa faca statul ca gestionar sau decat ar putea sa obtina individul prin pensia de stat. Cea mai mare parte din sumele colectate in aceste fonduri nu va functiona sub forma de lichiditati, ci se va duce in plasamente si acolo intervine supravegherea prudentiala a autoritatii special constituite in acest sens pentru ca nu te joci cu banii oamenilor-, a declarat dl Daianu. In opinia sa, aparitia acestor fonduri private de pensii va insemna colectarea unor sume de bani foarte mari, care s-ar putea sa concureze ca volum cu depunerile in banci.
Lista depozitelor negarantate
1. Depozite plasate de catre persoanele aflate in relatii speciale cu institutia de credit in faliment, respectiv: administratorii, inclusiv conducatorii, directorii, cenzorii, auditorii independenti, actionarii semnificativi, deponentii cu statut similar in cadrul altor societati din acelasi grup, familiile persoanelor fizice de mai sus – sotii, afini precum si rudele de gradul intai, persoanele terte care actioneaza in numele deponentilor mentionati, precum si societatile din acelasi grup; 2. Depozite ale persoanelor fizice si juridice, inclusiv entitati fara personalitate juridica, care au obtinut pe baza individuala rate de dobanda si concesii financiare, care au contribuit la agravarea situatiei financiare a institutiei de credit; 3. Depozite ale institutiilor de credit, inclusiv cele provenind din fondurile proprii ale acestora; 4. Depozite ale institutiilor financiare; 5. Depozite ale societatilor de asigurare reasigurare, inclusiv intermediarii in asigurari; 6. Depozite ale organismelor de plasament colectiv, precum fonduri mutuale, societati de investitii; 7. Depozite ale fondurilor de pensii; 8. Depozite ale autoritatilor publice centrale si locale; 9. Depozite ale regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor nationale, societatilor comerciale, altele decat microintreprinderile, IMM; 10. Depozite nenominative; 11. Depozite colaterale, reprezentand garantii constituite pentru operatiunile care au fost desfasurate de deponenti cu institutia de credit declarata in stare de faliment; 12. Datorii de natura obligatara, precum si obligatii care izvorasc din accepte proprii si bilete la ordin emise de institutia de credit; 13. Depozite rezultate din tranzactii pentru care au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de condamnare pentru infractiunea de spalare de bani.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















