Economistul pentru Romania si Bulgaria in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Elisabeta Falcetti, a declarat ca intreprinzatorii romani au ca principale surse de finantare pentru afacerile lor -castigurile nerepartizate si imprumuturile de la familie sau prieteni, acestea fiind mult mai mari decat volumul creditelor bancare accesate-.
In 1999, BERD a realizat un sondaj de opinie in randul antreprenorilor, iar in 2002 a realizat un nou sondaj, observand ca -situatia semnalata acum trei ani nu s-a schimbat prea mult: imprumuturile de la familie ori prieteni continua sa detina o pondere mai mare decat creditele bancare, in ceea ce priveste sursele din care intreprinzatorii isi finanteaza afacerile. Dintre repondenti, 15% au declarat ca sursa imprumuturile particulare, in timp ce doar 8% au reusit sa obtina imprumuturi de la banci. Peste 65% au ca sursa principala fondurile proprii, rezultate din castigurile nerepartizate ale firmei-. O explicatie a acestei stari de fapt ar putea fi, in opinia economistului BERD, aceea ca -rata dobanzii la imprumuturile bancare este in continuare ridicata (profitul brut in sistemul bancar e de peste 17%, cel mai ridicat nivel intre tarile din Europa de Est), iar bancile vor ca imprumuturile sa fie colateralizate-.
Un alt factor de decapitalizare, semnalat in sondajele efectuate de catre BERD, este lipsa lichiditatilor, cauzata de faptul ca -unii dintre furnizorii companiilor mici si mijlocii sunt prinsi in blocaje financiare, inregistrand arierate. Economistii BERD au mai remarcat faptul ca, in Romania, -creditul intern acordat sectorului de intreprinderi mici si mijlocii reprezinta doar o treime din PIB, in timp ce in alte tari est-europene creditul intern reprezinta 50% din PIB-.
Solutia propusa de banci: infiintarea unui birou de credit
Viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, a declarat, in cadrul unei conferinte, ca volumul de credite destinate persoanelor fizice, -desi a pornit de la un nivel scazut, va necesita infiintarea unui Birou de Credit in Romania, care sa furnizeze date despre situatia debitelor clientilor bancari. Biroul de Credit ar putea deveni operational in urmatorii doi-trei ani, considera presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea. El sustine ca bancile ar putea sa se implice individual intr-un asemenea proiect, si nu sub tutela ARB. De asemenea, presedintele ARB sustine ca functionarea unei structuri care sa stocheze si sa administreze informatiile privind clientii persoane fizice va necesita reglementari stricte din partea BNR, care va avea responsabilitati de control, si unele modificari la legea bancara, respectiv asupra secretului bancar.
Fondatorii initiali ai unui Birou de Credit ar trebui sa fie bancile comerciale, considera si directorul Directiei Produse si Servicii Persoane Fizice din BRD, Costica Dragut, care a adaugat ca alaturi de aceste institutii pot fi actionari si furnizorii de utilitati.
Aceasta initiativa, afirma viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, nu necesita modificari la Legea bancara. El a explicat ca secretul bancar poate fi evitat daca la acordarea unui credit se solicita acordul clientului de a raporta incidentele de plata catre Biroul de Credit. Centrala Riscurilor Bancare, unde se monitorizeaza creditele restante acordate sectorului corporativ, acopera, in prezent, 95% din valoarea creditelor acordate, insa ca numar de contracte de creditare reprezinta doar 10-15%. Centrala functioneaza ca structura a BNR.
Ministrul pentru IMM le cere bancilor sa-si schimbe politica de creditare
Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare in Europa (OECD) si BERD au lansat, ieri, un raport comun privind sectorul intreprinderilor particulare mici si mijlocii. Cu aceasta ocazie, ministrul pentru IMM si Cooperatie, Silvia Ciornei, le-a cerut bancherilor -sa-si revizuiasca politicile de creditare fata de companiile mici si mijlocii, intrucat castigul acestora trebuie sa rezulte din volumul crescand al creditelor, nu din comisioanele pe care le aplica acum-.
Potrivit studiului elaborat de BERD si OECD, Romania a progresat in ultimii 10 ani pe calea reformelor pentru sprijinirea IMM, dar institutiile infiintate trebuie sa elaboreze politici eficiente si conforme cu practicile internationale din domeniu.
Principalele recomandari ale celor doua institutii internationale se refera la consolidarea si coordonarea cadrului institutional, imbunatatirea cadrului normativ, imbunatatirea politicilor fiscale pentru micii intreprinzatori si consolidarea structurii financiare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
