Toate confederatiile patronale reprezentative la nivel national (membre ale Consiliului Economic si Social) au iesit, ieri, in fata presei, sa se planga de -dialogul tot mai deficitar cu guvernul- si de instaurarea -acestei variante politienesti a legislatiei economice-, solicitand si o serie de modificari la Codul muncii (-un cod sindicalist, care incurajeaza nemunca-).
Desi pareau a fi porniti pe fapte mari, liderii confederatiilor patronale n-au fost in masura sa raspunda concret la o intrebare fireasca: prin ce actiuni ori mijloace coercitive vor determina guvernul si, in general, fortele politice aflate la putere sa modifice Codul muncii in sensul dorit de angajatori? Lupta patronala va consta, intr-o prima faza, in constituirea unui -grup de lobby parlamentar-(?!) cu sarcina de a ameliora prevederile codului in momentul in care normativele adiacente acestuia (16 la numar) vor ajunge la comisiile de specialitate din cadrul legislativului. Daca nici astfel nu se vor obtine modificarile solicitate de patronate… -avem la indemana si alte forme permise de lege – protestul oficial sau chiar iesirea patronilor in strada -, dar speram sa nu ajungem chiar pana acolo-, spune presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.
Liderii respectivelor confederatii si-au pus singuri problema -unde au fost patronatele de-a lungul anului trecut, cand Codul muncii era doar un proiect aflat in faza de negociere?-. Si tot ei si-au raspuns: pe prima forma a textului (-scheletul- actualului cod), patronatele si-au dat acordul bazandu-se pe promisiunea guvernamentala ca va fi discutata in plenul parlamentului, articol cu articol; in timp, au aparut adaugiri aduse numai prin negocieri bilaterale guvern-sindicate, fara ca patronatele sa mai fie consultate, dupa care codul a fost adoptat prin asumarea raspunderii guvernului (care a fost -indus in eroare de catre sindicate-, dupa parerea unora dintre sefii patronatelor). Altfel spus, liderii patronali recunosc ca n-au prea fost luati in seama la dialogul tripartit pe marginea proiectului, dar sunt aproape convinsi ca textul Codului muncii va fi modificat la sugestia lor acum, cand acesta e deja in vigoare…
Intre consecintele unei eventuale aplicari in forma actuala a Codului muncii, patronatele au identificat o scadere nejustificata a numarului de zile lucratoare (-in Romania se lucreaza doar 220 de zile pe an – cel mai mic numar din Europa-), cresterea fiscalitatii (-de la 13,5% la peste 53%, in general, si de la 77% la peste 100% in ceea ce priveste fiscalitatea pe locul de munca-), imposibilitatea organizarii unui management eficient al resurselor umane si o crestere accentuata a muncii la negru (-din cele 2,5 milioane de conventii civile existente la inceputul anului, doar 500.00 s-au transformat in contracte partiale – restul e reprezentat de someri si de cei care incaseaza retributii neinregistrate fiscal-). De asemenea, -dreptul la munca si dreptul la proprietate – garantate prin Constitutie – sunt limitate prin acest Cod al muncii-, au mai avertizat liderii patronatelor. Putini dintre ei realizeaza insa ca sunt exagerat de optimisti cand se gandesc la adoptarea modificarilor Codului potrivit solicitarilor lor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
