Primul semestru din 2007, unul atipic pentru bursa

Anul 2007 se dovedeşte a fi unul atipic pentru piaţa de capital romanească. Cel puţin privit prin prisma evoluţiilor din primul semestru şi mai ales a debutului din luna lui cuptor.

Un an -considerat- normal pe piaţa de capital presupune un debut în forţă în primele săptămani, o reaşezare şi calmare pană la limpezirea situaţiilor financiare, un varf de formă în preajma adunărilor generale ale acţionarilor care decid dacă acordă sau nu dividende, şi apoi o plafonare pe timp de vară. În afara factorilor obiectivi, interni, căderea de vară era pusă şi pe seama faptului că în acest anotimp economiile şi implicit banii pentru investiţii sunt mai restranse. Practic, pe timpul lunilor iulie şi august, consumul făcea legea cu veniturile romanilor şi nu numai.

Pentru anul 2007 similitudinea se opreşte la debutul furtunos. Factorii externi au condus la o franare puternică în martie-aprilie, pe fondul prelungitei crize politice, ale cărei efete negative le-a văzut o lume întreagă, mai puţin ai noştrii reprezentanţi din băncile Parlamentului. Cum economia se pare că a avut suficiente resurse pentru a demonstra că nu se prăbuşeşte la orice derapaj politic, şi cum randamentele din 2006 pe piaţa de capital au fost îmbucurătoare, investitorii şi-au reluat asaltul. Astfel putem constata cum indicii bursiei bat zilnic record după record, titlurile de la prima categorie urcă incorpore iar la cea de a doua numărul acţiunilor cu creşteri de 200% este foarte mare. Ineditul se prelungeşte şi în iulie, societăţile cotate din domeniul bancar şi nu numai continuandu-şi marşul triumfal. Rămane de văzut cat de sus vor merge, pentru că, analizand bilanţurile pe 2006, se poate vedea cum jumătate din emitenţi sunt sub pragul de profitabilitate, cheltuielile la mia de lei cifră de afaceri fiind cuantificabile în patru cifre.