Concurenta tot mai acerba a produselor din import, consumuri energetice mai mari decat concurenta, lipsa contractelor de lunga durata si unele privatizari dubioase sunt cauzele care au incetinit in ultimii 11 ani ritmul de crestere economica in industria sticlei.
Anul trecut, Romania a importat geamuri float in valoare de peste 8,2 milioane de dolari, cu 3,7 milioane mai mult decat in 1996, si ambalaje din sticla in valoare de 15,6 milioane de dolari, dintre care fiole din sticla pentru medicamente de peste 5,5 milioane. Pe primele cinci luni din acest an, balanta comerciala a industriei de sticlarie s-a mai deteriorat cu 5,5 milioane de dolari, din cauza deciziei Agentiei Nationale a Medicamentului de a nu mai cumpara fiole de la singurul producator autohton – Sicomed SA Bucuresti, se arata in strategia de dezvoltare a industriei sticlei, elaborata de Ministerul Industriei si Resurselor.
Controalele lui Grecea n-au avut efect
Pe de alta parte, Romania era cat pe ce sa ramana la cheremul importatorilor de borcane, dupa ce unicul producator, Stiaz SA Azuga, a fost inchis de noul proprietar, omul de afaceri Corneliu Petreanu, spune presedintele federatiei sindicale din domeniu, dl Dan Mitrea. -Norocul nostru a fost ca, aproape concomitent cu inchiderea fabricii de la Azuga, Stirom SA Bucuresti a inceput sa produca borcane-, spune liderul sindical. De fapt, privatizarile dubioase din industria sticlei ale lui Corneliu Petreanu au fost semnalate si de Ovidiu Grecea, in ultimul sau turneu in tara inainte sa fie detronat din functia de sef al Departamentului de Control al Guvernului.
-Vom urmari sa vedem cum de a ajuns un om (Petreanu, n. red.) sa aiba fabrici si la Falticeni, si la Gherla, Dorohoi, Azuga, Tomesti, Cluj, Brasov. Sa aiba chiar si o centrala a sticlei, sa vedem, stiu eu, poate aceasta e o chestie suprastatala. Avem aprobarea primului-ministru de a scoate la lumina si anumite note de control care in 1999 trageau semnalul de alarma cu privire la STIPO Dorohoi si care din anumite considerente si cu iz politic au fost ascunse sau uitate voit sau nevoit de institutii ale statului, abilitate sa faca actul de justitie-, spunea dl Grecea in luna martie. Intre timp, singurul lucru care s-a schimbat a fost ca fabrica de la Tomesti a revenit in patrimoniul APAPS, din cauza neonorarii obligatiilor asumate prin contractul de privatizare.
O industrie cu probleme
In ansamblu, industria sticlei are si alte probleme decat privatizarile lui Petreanu. Consumurile energetice specifice ale fabricilor romanesti sunt cu 20-30% mai mari decat cele din tarile concurente. Pe de alta parte, restrangerea unor activitati din constructii, industria conservelor, industria de medicamente si industria constructoare de autovehicule au dus si ele la scaderea consumului intern. Acesta s-a redus la mai putin de jumatate comparativ cu 1989, reducerile cele mai accentuate inregistrandu-se in special la geamuri, sticlarie de ambalaj si sticlarie tehnica. De mentionat ca, in cazul sticlariei de ambalaj, din noua capacitati de productie care existau in 1989, in prezent au mai ramas in functiune doar doua. Si aceasta din cauza reducerii cererilor pe piata interna, ca urmare a concurentei ambalajelor din plastic si a necompetitivitatii produselor.
Totusi, ponderea exportului in totalul productiei a crescut in aceeasi perioada de la 32,3 la 51%. In tarile dezvoltate, exporturile au crescut cu 24,5 milioane de dolari, insa in cele in curs de dezvoltare s-au redus la jumatate.
Ministerul Industriei considera totusi ca reducerea productiei de geamuri (cu un grad de valorificare de 200 de dolari/tona) si a celei de ambalaj (300 de dolari/tona) este compensata de cresterea productiei de sticlarie de uz gospodaresc si decorativa fasonata manual si semiautomat (cu un grad de valorificare de 4.000 de dolari/tona).
In Romania lucreaza in prezent peste 6.000 de fasonatori si peste 700 de creatori de modele de articole de sticlarie. Aceasta activitate este cvasiabandonata in tarile din UE, fiind considerata munca grea, de nivel tehnic scazut si foarte scumpa. Chiar si cu acest as in maneca, specialistii MIR sunt de parere ca, in momentul integrarii in UE, cea mai mare problema a sticlarilor romani va fi impunerea raspunderii civile pentru comercializarea produselor cu defecte ascunse. Cu alte cuvinte, mai putina munca de mantuiala.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
