Economia Romaniei continua o politica de dezvoltare atipica. Daca state cu economii de top, gen SUA sau Germania, nemaivorbind de tigrii asiatici, si-au bazat cresterea economica pe consum, la noi miza se pune in mare masura pe investitii si ceva mai putin pe exporturi, in timp ce politica de stopare a consumului continua.
Astfel, potrivit celui mai recent buletin elaborat de BNR, in trimestrul IV din 2005, dinamica anuala a PIB a inregistrat o redresare (4,3%, nivel superior cu 1,5% celui prognozat), dupa reducerile consecutive consemnate in primele trei trimestre ale anului. Cererea de consum continua sa genereze presiuni inflationiste. Cresterea economica a fost serios afectata de pierderile din agricultura, iar sectorul industrial, desi a consemnat o usoara dinamizare comparativ cu trimestrul anterior, a ramas la una dintre cele mai modeste performante din ultimii sapte ani.
Consum guvernamental in urcare
Intensificarea dinamicii anuale a PIB a fost sustinuta de doua dintre componentele interne ale cererii finale (formarea bruta de capital fix si consumul guvernamental), dar si de ameliorarea ecartului negativ de ritm dintre segmentele cererii externe nete, indusa in principal de dinamizarea exporturilor de bunuri si servicii.
Acestor evolutii li s-au contrapus franarea cu inca 1,3% a cresterii consumului privat si scaderea accelerata a rezervelor de produse agricole. Temperarea ratei de crestere a consumului final in trimestrul IV nu a antrenat si reducerea potentialului inflationist al cererii de consum.
Diminuarea pana la 6,4% a ritmului aferent consumului final efectiv al populatiei a fost atribuita in principal rezultatelor slabe din agricultura, reflectate nu numai in persistenta scaderii autoconsumului si achizitiilor de pe piata taraneasca (-14,3%), ci si in reducerea puternica a consumului de bunuri aferente industriei casnice. Rata de crestere a volumului serviciilor (7,3%) s-a injumatatit. In sens opus au evoluat achizitiile de marfuri, a caror dinamica s-a accelerat cu 1,1%.
Veniturile forteaza inflatia
Cresterea robusta a vanzarilor de bunuri si servicii s-a produs pe fondul mentinerii dinamicii ridicate a venitului disponibil al populatiei, dar si al reducerii interesului pentru plasamente pe pietele financiare, tendinta reflectata de accentuarea declinului depozitelor bancare (ca urmare a nivelului scazut al ratelor dobanzilor pasive), doar partial atenuata de trendul ascendent al activelor financiare. In plus, plasamentele imobiliare, deja descurajate de cresterea exagerata a preturilor in ultimii ani, au resimtit din plin efectul masurilor adoptate de BNR in scopul limitarii creditului pentru persoanele fizice, in special a celui in valuta; desi a ramas deosebit de ridicata (circa 117%, in termeni reali), dinamica anuala a creditelor noi pe termen lung acordate populatiei s-a redus la mai putin de jumatate.
Reglementarile BNR au temperat si apelul populatiei la credite bancare destinate cumpararii de bunuri durabile – in termeni reali, ritmul anual al creditelor noi pe termen scurt si mediu acordate persoanelor fizice a scazut de la 36,7% in trimestrul III la 15,2% in trimestrul IV. Aceasta dinamica a continuat si in trimestrul intai din anul curent.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
