– Datoria catre BERD, care apasa bugetul RAAVJ, va trebui platita si in urmatorii zece ani, in acelasi ritm de rambursare – Desi zona e alimentata de 18 izvoare naturale, apa din Vale e cea mai scumpa din tara, pretul ei depasind 15.000 de lei/mc – Familiile care nu si-au montat apometre ajung sa plateasca regiei peste 400.000 de lei pe luna
Regia Apei -Valea Jiului- (RAAVJ) vinde cea mai scumpa apa din tara (vezi si tabelul alaturat), din cel putin doua motive: are de rambursat o datorie catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in valoare totala de 16 milioane de dolari si, de asemenea, are de indeplinit un program de investitii -mult peste capacitatea de finantare a bugetelor locale-, dupa cum se prevedea inca dinaintea contractarii creditului. In Acordul de imprumut, semnat de RAAVJ, BERD, Consiliul Judetean Hunedoara si Ministerul Finantelor, se prevede un ritm de rambursare bianual, cu scadente la 10 martie si 10 septembrie, pana in 2011. Incepand din martie 2000, RAAVJ plateste cate un milion de dolari, iar din septembrie anul trecut pana in septembrie 2001 a platit trei rate insumand peste trei milioane de dolari. Din ce surse? In primul rand, scumpirea apei si a serviciilor prestate de regie catre populatie si agentii economici.
Rubrici-surpriza pe facturi
Pretul apei de Valea Jiului este cel mai ridicat din tara, conducand detasat in topul tarifelor, cu peste 15.000 de lei/mc. Cum o familie consuma lunar cel putin sapte metri cubi de apa, aceasta plateste mai mult de 100.000 de lei. Daca are apometru! Daca nu, plata -la comun- se face in cu totul alte conditii: pe facturile catre asociatiile de proprietari apar rubrici precum -pausal- ori -apa meteorica- (ploile ce se abat asupra localitatilor din zona sunt considerate ca ape canalizate de catre Regie si… platite de populatie sau agentii economici). Astfel ca, in foarte multe cazuri, facturile arata un consum de apa in valoare de peste 400.000 de lei/familie, pentru cei care platesc in comun. -Da* ce faceti, fratilor, o aduceti din import?- – e o intrebare adesea adresata functionarilor regiei. De asemenea, apa care circula (uneori) prin calorifere se contorizeaza separat, si agentii economici ori asociatiile de proprietari o platesc ca atare. Chiar si cei care si-au montat apometre platesc mai mult decat rezulta din calculul consumului indicat de contor, pentru ca in tariful RAAVJ se mai inscriu si diverse -cheltuieli comune-. Sa nu uitam ca in Valea Jiului exista nu mai putin de 18 surse naturale de apa – izvoare, rauri si parauri de munte, spre deosebire de Baragan, unde apa (greu de gasit) are un pret mai mic decat jumatatea tarifelor practicate de RAAVJ.
Din topul saraciei, in topul tarifelor
Intr-adevar, in momentul contractarii imprumutului de la BERD (1996), nimeni nu se gandea ce urgie sociala urma sa se abata asupra Vaii Jiului: un an mai tarziu, nu mai putin de 18.000 de mineri au fost disponibilizati si, in scurt timp, banii din compensari s-au terminat. Dintre ei, doar cateva sute si-au gasit locuri de munca ori s-au intors in zonele natale, si doar unul si-a deschis o afacere (pe care a vandut-o, dupa ce intrase in faliment). Miile de disponibilizati din 1997 se zbat astazi in cea mai crunta saracie, nemaigasind un loc de munca de mai bine de doi ani. Ei au disparut pana si de pe listele pentru ajutor social, astfel ca in afara alocatiilor pentru copii, nu prea mai gasesc alte surse de venit. Zona cea mai… defavorizata. In care se vinde cea mai scumpa apa. Asupra careia preseaza un ritm de rambursare de un milion de dolari pe semestru, desi peste 40% din populatie nu gaseste bani nici de-o paine. Este, intr-adevar, o arta sa scoti de aici cate doua milioane de dolari anual – anul trecut, RAAVJ a scos trei!
Cum au reusit specialistii de la Regia Apei -Valea Jiului- este, poate, explicabil; mai greu de explicat este cum vor reusi in urmatorii 10 ani sa acumuleze, semestrial, cate un milion de dolari vanzand apa.
Tarifele pentru serviciile de aprovizionare + canalizare a apei, in principalele localitati ale tarii
Oras Tarif (lei/m3, TVA inclusa)
Iasi 10.000
Constanta 9.500
Brasov 8.400
Targu Mures 8.100
Botosani 7.600
Timisoara 6.900
Cluj 6.700
Bucuresti 6.200
Valea Jiului 15.800
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
