Depresiunea dintre masivele Parang si Retezat – Valea Jiului – este alimentata de 18 resurse naturale de apa. Si totusi, aici se distribuie/canalizeaza cea mai scumpa apa potabila din tara (peste 8.500 lei/mc/luna), in conditiile in care populatia din zona se afla in proportie de peste 65% sub pragul saraciei. Regia de apa de la Petrosani (RAAVJ) a impus fara nici un obstacol aceasta politica de tarifare, presata de un imprumut extern de la BERD in valoare totala de 16 milioane de dolari, contractat in 1996, care trebuie rambursat intr-un ritm de doua milioane dolari pe an. De fiecare data cand se apropie scadenta la ratele anuale, Consiliul Judetean Hunedoara, care administreaza RAAVJ, intra in alerta maxima, pentru ca la contractarea imprumutului nu s-au prevazut surse concrete din care sa se suporte platile. In consecinta, apa din Valea Jiului se scumpeste continuu, chiar daca pretul ei a depasit de mult limitele rezonabilului. In plus, in cautarea disperata de fonduri, administratorii Regiei au inventat o modalitate de a tarifa si caderile naturale de apa; ploile si chiar inundatiile care se abat adesea asupra acestei zone sunt considerate ca fiind canalizate si se inregistreaza pe facturi la o rubrica-surpriza numita -ape pluviale-.
Saptamana trecuta, RAAVJ a cerut din nou Oficiului Concurentei permisiunea de a scumpi apa, al carei pret va depasi astfel pragul psihologic de 10.000 lei/mc.
Pentru a-si achita datoriile externe, Regia Autonoma a Apei din Valea Jiului (RAAVJ) a ridicat continuu tarifele percepute pentru serviciile de aprovizionare si canalizare cu apa a localitatilor din Valea Jiului (v. si graficul alaturat). Astazi, pretul unui metru cub de apa este, in Valea Jiului, de peste 8.500 de lei (aprovizionare + canalizare), in conditiile in care zona este alimentata de nu mai putin de 18 surse naturale de apa (izvoare, rauri si parauri de munte). Iar in Baragan, zona cu cea mai slaba retea hidrografica, apa se distribuie la preturi simbolice, sub 3.000 lei/mc.
Pe de alta parte, trebuie remarcat faptul ca populatia locala se afla in proportie de peste 65% sub pragul de saracie (locul doi pe tara, conform ultimelor statistici). Cu alte cuvinte, cea mai scumpa apa din tara se vinde la preturi incredibil de mari celor mai saraci dintre romani. Un asemenea paradox, indiferent ce justificari aduce conducerea RAAVJ (aflata sub administratia Consiliului Judetean Hunedoara), este cu atat mai ciudat, cu cat majorarile succesive de tarife pana dincolo de limitele rezonabile au fost avizate cu destula indulgenta de catre Oficiul Concurentei.
RAAVJ cere (din nou) permisiunea de a scumpi apa
Asupra bugetului regiei preseaza un imprumut contractat in august 1996 de la BERD, in valoare totala de 16 milioane de dolari, care trebuie rambursat intr-un ritm de doua milioane de dolari pe an (echivalentul a 57 de miliarde, pentru acest an). Creditul a fost garantat de Guvern si de Consiliul Judetean Hunedoara, desi nu au fost definite surse concrete pentru acoperirea fondurilor necesare. De atunci, de fiecare data cand se pune problema platii ratelor anuale, singura sursa sigura este… majorarea tarifelor percepute pentru furnizarea si canalizarea apei. Ceea ce s-a petrecut si saptamana trecuta, cand la Deva s-a deplasat reprezentantul Ministerului Administratiei Publice, Ion Marinescu: nu s-a gasit alta solutie pentru plata ratei pe acest an, decat o noua majorare de tarife. Prin urmare, RAAVJ a solicitat Oficiului Concurentei aprobarea pentru cresterea cu 32% a pretului de livrare a apei potabile, ca unica sursa pentru achitarea datoriei externe.
Demn de remarcat este si faptul ca, incepand din aprilie 1998, tarifele sunt aceleasi pentru populatie, ca si pentru agentii economici. Astfel ca populatia are datorii catre RAAVJ – de peste 35 miliarde de lei – mai mici decat agentii economici (circa 30 miliarde de lei). Intr-adevar, daca s-ar aduna cele doua sume, ar fi acoperita rata de achitat catre BERD pentru acest an, dar astazi se aplica o ordonanta de Guvern (nr. 41/2000) prin care familiile cu venit mic sunt scutite partial sau, dupa caz, integral de la plata apei. Aceste familii reprezinta, dupa cum arata statisticile, peste 60% din populatie. Si totusi, datoria trebuie platita, si anume prin majorarea continua a tarifelor. Conducerea RAAVJ explica aceasta situatie prin faptul ca, -dupa semnarea acordurilor de imprumut, managementul tarifelor a devenit o cerinta, un obiectiv si o solutie pentru continuarea programelor de investitii in Valea Jiului-.
La Petrosani se tarifeaza inclusiv apa de ploaie
Monopol natural in aceasta zona de operare, RAAVJ si-a impus propria politica de tarifare fara nici un fel de obstacol. Spre exemplu, la capitolul canalizare, se percepe si un tarif aferent caderilor naturale de apa: ploile incarca factura cetatenilor si agentilor economici, in functie de debitul deversat, cu un supliment tarifar numit -ape pluviale-. A devenit celebru cazul inundatiilor din 1998, cand facturile la apa reflectau intocmai dezastrul, intrucat contoarele RAAVJ au inregistrat ca fiind canalizate viiturile ce s-au abatut asupra localitatilor din Vale. Miile de metri cubi de apa stihinica s-au transformat in sute de mii de lei, pe facturile emise de regie catre cetateni si agentii economici.
Desigur, tarifele RAAVJ -se ajusteaza lunar, in concordanta cu evolutia inflatiei-, conform Ordonantelor de Urgenta 3/1997 si 7/1998, dar aceste majorari sunt infime fata de componenta BERD din pretul apei. Si daca nu exista alta solutie, probabil ca Oficiul Concurentei va aviza favorabil solicitarea RAAVJ de a creste din nou preturile – care vor depasi, astfel, pragul de 10.000 lei/mc.
In graficul de mai jos am evidentiat evolutia pretului apei din Valea Jiului, dupa contractarea imprumutului extern.
Dan Straut
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
