Veşti bune pentru bancheri, veşti bune pentru romanul tot mai amator să-şi ipotecheze viitorul. Noile reglementări privind procesul de creditare concepute de banca centrală nu numai că elimină avansul la împrumuturi dar desfiinţează şi pragul maxim de îndatorare.
În acest mod se face practic o corelare cu practicile internaţionale, unde responsabilitatea pentru calitatea portofoliului de credite trece exclusiv în patrimoniul bancherilor. Aceştia nu au nici un interes să forţeze mana destinului mergand pe un profit mare în condiţii periculoase întrucat au o responsabilitate imensă în faţa propriilor acţionari. Sigur, la noi nu e cazul băncilor rămse încă în patrimonioul statului, un patron care s-a dovedit de nenumărate ori un foarte prost administrator.
Vestea bună venită de la BNR a fost confirmată de consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
-Banca centrală nu va mai impune băncilor comerciale să limiteze rata lunară la 35% din veniturile clientului, în cazul creditelor imobiliare, sau 30% în cazul celor de consum- şi nici să perceapă un avans minim la contactarea unui împrumut.
Reprezentanţii bancherilor văd mişcarea ca pe o victorie obţinută greu dar meritat. Ei însă îşi menţin rigurozitatea şi simţul măsurii. Preşedintele Asociaţiei Romane a Băncilor, Radu Gheţea, a subliniat că, deşi, băncile nu vor mai avea nici un fel de restricţie la acordarea creditelor, fiecare bancă va fi obligată să îşi facă reguli interne foarte clare în acest sens.
Acum, băncile vor avea responsabilităţi foarte mari, dar consilierul guvernatorului a precizat că -responsabilităţi mari va avea – aşa cum este buna practică în toată Europa – Direcţia de Supraveghere a Băncii Centrale, care va conlucra cu băncile, privind normele interne ale fiecărei bănci-.
La finele anului trecut, Banca Naţională a pregătit un proiect de regulament de creditare pentru persoanele fizice, din care au dispărut orice reglementări privind avansul şi garanţiile. Decizia are legătură cu intrarea în Uniunea Europeană, unde principiul supraîndatorării priveşte nu atat stabilitatea financiară, cat devine o problemă socială, a explicat consilierul guvernatorului. Ultimul sistem de calcul al veniturilor minime necesare pentru accederea la un credit era considerat de mulţi unul extrem de complicat şi plin de subiectivism.
BNR a impus, anul trecut, prin Norma 20, anumite limite pentru acordarea unui singur credit. În cazul în care o persoană doreşte contractarea unui credit pentru investiţii imobiliare, suma totală ce trebuie plătită lunar trebuie să nu depăşească 35% din veniturile nete ale respectivei persoane şi, după caz, ale familiei sale. De asemenea, pentru creditele de consum, această cifră este de 30%. Creditul de consum include şi leasingul financiar. Suma tuturor creditelor contractate de client nu trebuie să fie mai mare de 40% din totalul veniturilor.
Potrivit lui Gheţea, şi aceste noi schimbări conduc la creşterea birocraţiei pentru că băncile trebuie să complice algoritmul după care acordă creditele, întrucat îşi vor asuma un risc mai mare.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
