O echipa de ofiteri din cadrul Politiei economice cerceteaza in prezent, pe baza unei sesizari venite din partea serviciilor de informatii, modul in care una dintre cele mai reprezentative societati ale Ardealului in domeniul moraritului si panificatiei, Pamora – fosta IMP Bihor – a fost distrusa in cativa ani dupa privatizare. Investitorul, un anonim om de afaceri din Ungaria, a pus mana, la sfarsitul anului 1998, pe pachetul majoritar de actiuni detinut pana atunci de fostul Fond al Proprietatii de Stat. Desi devenise proprietarul unui lant de 17 magazine, mai multe linii de productie si peste 10 hectare de teren, pe toate acestea dand aproape 80.000 de dolari, maghiarul a dovedit in scurt timp ca nu are nici o intentie de a scoate bani cinstiti din afacerea cumparata in Romania.
Surse din cadrul serviciilor secrete autohtone ne-au declarat ca, in cazul de fata, moraritul si panificatia din Transilvania trebuiau pur si simplu sa dispara, astfel incat sa se poata crea o noua piata de desfacere pentru exporturile de faina ale ungurilor. Astfel, fara sa stea prea mult pe ganduri, investitorul a inceput sa-si aplice planul distructiv, solutia fiind gasita prin decapitalizarea aproape in totalitate a societatii romanesti. Din zeci de active primite cu titlu gratuit de la stat, firma a ramas doar cu unul, in care isi desfasoara activitatea. Restul activelor a ajuns printr-o serie de inginerii si cesionari repetate in curtea mai multor firme din Ungaria.
Firma Hajdusagi Sutotek Rt, cea care a cumparat Pamora, este si administrator la companiile maghiare Portfolio si Cook Bread Kft, care au primit in prima faza cadou cele 17 active sub forma de cesionari. Artizanii manevrelor, Gyorgy Racz, cenzor la firma bihoreana, si Ovidiu Bot, avocat, au infiintat 13 firme cu sediile in activele primite de la Pamora. Racz isi cesioneaza partile detinute la cele 13 firme inapoi la Pamora, firma care isi majoreaza apoi capitalul. De aici, drumul activelor ajunge catre alte societati din Ungaria. Dupa ce scopul razboiului economic a fost atins, activele au ajuns iarasi in bratele altor firme romanesti, care le-au cumparat la preturi cu mult mai mari. Vaduvita de active, Pamora reflecta in prezent in contabilitate debite de nivelul zecilor de miliarde, datorii pe care probabil societatea nu le va recupera niciodata.
Una dintre cele mai importante intreprinderi ale statului in domeniul moraritului si panificatiei din Transilvania, IMP – Bihor, privatizata la sfarsitul anului 1998, a fost pusa pe butuci in scurta vreme de cativa -oameni de afaceri- din Ungaria. Desi pusesera mana pe un lant de 17 magazine, mai multe linii de productie si teren de peste 10 hectare, maghiarilor nici prin cap nu le-a trecut ca ar putea scoate bani frumosi dintr-o afacere cinstita in Romania. Strategia cu scop final de a crea cat mai repede o piata pentru exporturile fainurilor unguresti a fost aplicata cu succes si s-a bazat in primul rand pe dezinteresul, dar si pe superficialitatea cu care conducerea fostului Fond al Proprietatii de Stat a tratat procesul de privatizare a societatii.
Fara sa stea prea mult pe ganduri, dupa ce a cumparat pachetul majoritar de actiuni, investitorul maghiar a inceput sa-si aplice planul de decapitalizare printr-o serie de inginerii financiare, incalcand astfel legi si hotarari de Guvern referitoare la activitatea firmei romanesti.
Astfel, societatea a fost lasata doar cu un activ in care sa-si desfasoare activitatea, restul acestora ajungand printr-o serie de cesionari si manevre in -curtea- mai multor firme din Ungaria, care la randul lor le-au vandut diverselor firme din Romania la o valoare mult mai mare. De fapt, o adevarata afacere cu castiguri la doua capete: distrugerea unei societati profitabile din Transilvania si miliarde profit. Un fapt si mai grav este ca, in urma procesului de -ascundere- a activelor, in contabilitatea societatii de morarit si panificatie capitalul social este reprezentat de debitori. Astfel de metode s-au transformat intr-un adevarat fenomen in economia nationala, sustin surse bine avizate, care ne-au declarat ca, in prezent, o echipa a Politiei economice din cadrul IGP cerceteaza fenomenul pe baza unei sesizari venite din partea serviciilor noastre de informatii. Desi, spunem noi, semnalul vine cam tarziu, pentru ca decapitalizarile puse la cale de investitorii maghiari au atins foarte multe societati importante din tara, in special cele din Ardeal. -Curentul- va prezinta in exclusivitate cazul -Pamora- si, implicit, modul in care statul a fost devalizat cu voia si sub privirile -neputincioase- ale autoritatilor.
Din Intreprinderea de Morarit si Panificatie Bihor ia fiinta printr-o hotarare de Guvern din anul 1990 SC Pamora SA. In 1995, tot printr-o hotarare de Guvern, societatea primeste cu titlu gratuit 17 active, reprezentand magazine de desfacere a produselor de panificatie. Numai ca, prin acelasi act normativ, se specifica in mod expres ca firma este obligata -sa-si majoreze capitalul social cu aceste spatii comerciale- si, totodata, i se interzicea -schimbarea destinatiei constructiilor si terenurilor aferente acestora-, in acest sens -fiind impusa pastrarea destinatiei lor-. Astfel, capitalul social inregistrat la Registrul Comertului in 1998 era de 9,8 miliarde de lei, adica 394.072 actiuni in valoare de 25.000 lei fiecare, din care fostul FPS detinea 68,18%, diferite persoane fizice – 26,14%, iar SIF Banat-Crisana – 5,68%.
In luna decembrie 1998, FPS isi vinde pachetul de actiuni firmei Hajdusagi Sutotek RT din Ungaria, contra sumei totale de 80.610 dolari. De aici urmeaza spectacolul ping-pongului cu active. Primele doua spatii au fost vandute la inceputul lui 2000 catre SC Racco Trade SRL Oradea cu 57,5 miliarde de lei. Grosul activelor, adica restul de 15 spatii comerciale, este adus ca aport in natura de Pamora la SC Cook Bread – Oradea, cu titlu de participatii in valoare de 3,2 miliarde de lei din capitalul social. Urmeaza o noua vanzare. De data aceasta, iarasi in proprietatea unei societati din Ungaria. SC Sax Invest KFT preia cele 15 active prin compensare cu datoria pe care -Pamora- o avea la Hajdusagi Sutotek RT.
Potrivit contractului de vanzare-cumparare, Hajdusagi Sutotek RT Ungaria -se obliga sa efecueze pana cel tarziu la sfarsitul lui 1999 o investitie – aport de capital – in valoare totala de 500.000 de dolari-, investitie care putea fi facuta in filiale, precum si in societatile la care firma va fi actionar majoritar cu minimum 75%. In martie acelasi an, Gyorgy Racz (cenzor la -Pamora-) si Ovidiu Bot (avocat al aceleiasi societati) infiinteaza SC Cook Bread Alesd SRL. In luna mai, Racz, care detinea 99% din partile sociale, a cesionat cu titlu gratuit partea sa in favoarea -Pamora- SA pentru majorarea de capital de la 1,9 milioane la 1,1 miliarde de lei. A doua modificare la Registrul Comertului se face in ianuarie 2000 si prevede iesirea din societate a lui Ovidiu Bot, care-si cesioneaza partile sociale detinute firmei Hajdusagi Sutotek. Tot atunci, firma maghiara aduce ca aport la capitalul social 188 retete pentru procesele de fabricatie in valoare de 500.000 de dolari, fapt care o face sa acapareze 87% din actiunile firmei. Pana aici toate-s bune si frumoase. Numai ca cele 188 de retete fac obiectul unei operatiuni de import pentru care Biroul Vamal Oradea nu a acordat vreodata liber de vama, vamesii fiind suspiciosi in legatura cu autenticitatea know-how-ului, dar si in legatura cu valoarea declarata in vama.
Mod de -operare-
Dupa ce cumpara de la FPS, in decembrie 1998, 68% din actiunile -Pamora-, firma ungureasca Hajdusagi Sutotek RT incepe procesul de -ascundere- a activelor primite si detinute prin lege de firma bihoreana prin transformarea acestora in participari ca aport in natura la constituirea mai multor firme, ducand astfel la disparitia patrimoniului initial si incasarea contravalorii acestuia de societatile maghiare Portfolio si Cook Bread KFT, ambele avand ca administrator firma Hajdusagi Sutotek RT.
Astfel, in baza unui contract de comodat, asociatii Ovidiu Bot si Gyorgy Racz au constituit 13 societati, cu sediile sociale declarate la mai multe puncte de lucru puse la dispozitie de catre -Pamora- SA Oradea. La toate cele 13 firme, Racz detinea 99% din partile sociale. Dupa nici trei luni de la infiintarea acestora, Racz cesioneaza integral partile sale catre -Pamora-. Aceasta, in noua sa calitate de actionar majoritar la cele 12 societati, majoreaza capitalurile acestora cu patrimoniul existent la fiecare punct de lucru. Totodata, isi majoreaza si partea sa de capital detinut la firmele respective. In continuare, -Pamora- cesioneaza (vinde) la valoarea nominala partile sociale detinute la 12 firme – exceptata a fost Cook Bread Alesd SRL – mai multor societati comerciale din Ungaria, printre care se numara HS Portfolio, devenit asociat majoritar cu 99% in sase societati din cele 13, Cook Bread KFT, devenita cu 99% actionar majoritar la trei dintre firme, si SC Hajdusagi Sutotek RT, asociat majoritar, tot cu 99%, la trei firme prin intermediul a doua societati din Ungaria, la care asociat este un anume SZ Akos Tamas Ianos, imputernicit al Hajdusagi.
(A)facerea de bine…
Dupa cumparare, firmele din Ungaria vand pur si simplu partile sociale detinute catre diverse societati comerciale din Romania, dar la o valoare cu mult mai mare, surse bancare declarandu-ne ca plata s-a efectuat in conturile firmelor unguresti. Potrivit documentelor, numai din vanzarea partilor sociale a sase firme comerciale, din totalul celor 13 constituite pe -spinarea- Pamora, firmele din Ungaria au incasat peste 14 miliarde de lei, echivalent la data tranzactiei cu 700.000 de marci germane, 127.820 euro si 199.995 dolari. Prin aceasta metoda, SC -Pamora- a ajuns in doar cativa ani de zile sa nu mai detina decat un activ, spatiu in care isi desfasoara activitatea, chiar si acela fiind adus ca aport in natura la capitalul social al Cook Bread Alesd SRL. Mai mult, pentru toate activele iesite din societate, -Pamora- a ajuns sa aiba debitori cu sume de nivelul miliardelor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
