România ar putea avea în 2013, prima dată după 2008, creștere economică peste cea a Poloniei

România ar putea înregistra în 2013 o creștere economică mai mare, pentru prima dată după 2008, decât cea a Poloniei, singurul stat UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei, potrivit prognozelor Fondului Monetar Internațional (FMI).
Fondul a menținut pentru România estimările, de 0,9% pentru anul în curs și 2,5% pentru anul următor, anunțate de misiunea aflată la București la mijlocul lunii august pentru a șasea evaluare din cadrul acordului preventiv în derulare cu autoritățile române.
FMI se așteaptă ca economia Poloniei să urce cu 2,4% în acest an și cu 2,1% anul următor, se arată în raportul Perspective Economice Globale 2012.
România a înregistrat ultima creștere mai mare decât Polonia în 2008, anul acutizării crizei financiare la nivel global, când economia a avansat cu 7,3%, față de 5,1% în cazul polonezilor.
Pentru România au urmat doi ani de contracție, 6,6% în 2009 și 1,6% în 2010, timp în care Polonia s-a menținut pe creștere, cu 1,6%, respectiv 3,9%. Anul trecut, când România a avut un avans economic de 2,5%, Polonia a crescut cu 4,3%.
Faptul că România ar putea depăși Polonia se datorează în mare măsură încetinirii economiei poloneze. FMI a revizuit estimarea de creștere economică pentru cea mai mare țară din estul UE mai puternic decât cea pentru România. În raportul din aprilie, Fondul estima o majorare a PIB de 3,2% pentru Polonia și 3% pentru România, revizuite la 2,1% pentru Varșovia și 2,5% pentru București.
Economia Poloniei încetinește, din cauza crizei datoriilor din zona euro și a măsurilor de control al cheltuielilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% anul următor, conform cerințelor UE.
Potrivit Fiscal Monitor al FMI, România are nevoie de finanțare pentru acest an reprezentând 10,9% din PIB, respectiv 8,7% împrumuturi la scadență și 2,2% deficit bugetar, iar anul viitor finanțarea va reprezenta 10,6% din PIB, din care 8,8% din PIB împrumuturi la scadență, plus 1,8% din PIB deficitul bugetar estimat.
La nivelul Europei, FMI se așteaptă la un avans economic foarte redus, de numai 0,1% în acest an, cu o contracție de 0,4% în zona euro, ca urmare a efectelor crizei datoriilor suverane. Anul următor, economia europeană ar urma să crească cu 0,8%, iar cea a uniunii monetare cu 0,2%.
"Presiunea financiară de la periferia zonei euro s-a amplificat. Recesiunea din majoritatea țărilor de la periferie afectează alte economii din regiune, având în vedere legăturile comerciale și financiare puternice. Creșterea robustă din Rusia a compensat parțial, pentru statele Europei emergente, cererea mai slabă din zona euro", se arată în raportul FMI.
Potrivit FMI, pe termen scurt cea mai mare problemă se găsește în zona euro, iar experiența din ultimii ani a relevat în mod clar că aceste economii pot fi lovite de șocuri puternice, iar statele în sine pot fi în dificultate.
"Strategia generală e clară. Continuați să acomodați politica monetară, care reprezintă o forță puternică pentru reluarea creșterii economice. Limitați efectele adverse ale încetinirii. Continuați cu întărirea consolidării fiscale, dar sfatul nostru rămâne același: nu prea încet, dar nici prea tare. Continuați să refaceți sistemul financiar. Limitați politica incertitudinii. Cu alte cuvinte, asigurați consolidare fiscală și mențineți creșterea", a declarat la Tokyo economistul șef al FMI, Olivier Blanchard.
Europa emergentă, categorie în care FMI include și România, a fost afectată puternic în ultimul an de criza din zona euro, inclusiv prin dezintermedierea financiară derulată de mari bănci și prin declinul intrărilor de capital. Creșterea creditării a încetinit puternic, la fel ca schimburile comerciale cu țările uniunii monetare, și avansul PIB.
Față de 2008, contagiunea riscului din zona euro s-a menținut, însă, mai redusă, iar Fondul estimează un avans de 2% pentru regiune în acest an, urmat de o accelerare la 2,6% anul următor, în mare parte ca urmare a îmbunătățirii situației la nivelul întregii Europe.
În regiune, Ungaria (-1%), Croația (-1,1%), Serbia (-0,5%), Slovenia (-2,2%) și Cehia (-1%) vor înregistra contracție economică în acest an, potrivit FMI. PIB al Sloveniei va continua să scadă și anul următor, însă mai lent, cu 0,4%. Turcia (3%), Slovacia (2,6%) și Bulgaria (1%) vor înregistra creșteri în acest an.
Aceste țări vor avea anul următor o evoluție economică mai bună, cu o accelerare a creșterii, la 3,5% pentru Turcia, 2,8% pentru Slovacia, 2% în cazul Serbiei, 1,5% pentru Bulgaria, 1% Croația, respectiv 0,8% pentru Cehia și Ungaria.
"Cât despre economiile emergente, Raportul privind Fiscalitatea a arătat că, în medie, deficitul fiscal și datoria publică sunt semnificativ mai reduse decât ale țărilor avansate. Este de înțeles ca aceste state să întrerupă ajustarea fiscală în 2012 și 2013: ajustarea fiscală medie a acestor țări, semnificativă în 2010 și 2011, va fi aproape zero în acest an și anul viitor. Acest lucru este în regulă, dar sunt câteva economii emergente care, pe termen mediu, vor trebui să facă eforturi semnificative pentru a reduce deficitele și datoriile publice încă mari. De asemenea, este important că unele dintre economiile emergente au încă deficite primare (deficite mai puțin cheltuielile cu dobânzile, n.r.) în ciuda unei creșteri economice puternice în timp de mai mulți ani. Aceste țări sunt în mod special expuse riscului pe termen mediu de a avea o încetinire a creșterii economice", a declarat Carlo Cottarelli, director al departamentului de afaceri fiscale.
România are în derulare, de la 31 martie 2011, un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,1 miliarde DST – drepturi speciale de tragere (3,5 miliarde euro), completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranșele putând fi trase de autoritățile române doar dacă este necesar.
Board-ul FMI a aprobat, la sfârșitul lunii septembrie, cea de-a șasea revizuire a acordului preventiv cu România, disponibilizând a șaptea tranșă, în valoare de 430 milioane DST – drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din suma totală de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziția României până în prezent de la începutul acordului cu FMI este de 3,2 miliarde euro.
În cursul lunii septembrie, România și Banca Mondială au încheiat un acord de împrumut în valoare de 1 miliard euro de la Banca Internațională pentru Reconstruc­ție și Dezvoltare, pe o perioadă de 12 ani, cu opțiunea de amânare a tragerii.

Cristian Georgescu