Se anunta multe nopti albe pentru bancherii din Romania. Formalitatile prin care marile banci europene vor putea avea acces la piata romaneasca vor fi mult simplificate dupa momentul integrarii. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, ne-a declarat ca, dupa 1 ianuarie, bancile autorizate sa functioneze in UE vor putea sa-si deschida sucursale pe plaiuri mioritice fara nici o restrictie din partea BNR. La fel, bancile romanesti se vor putea extinde in spatiul comunitar. Pentru bancile din afara UE procedurile de autorizare raman cele practicate si in acest moment. Noile prevederi sunt cuprinse in noua lege care va reglementa sectorul bancar, aflata in stadiu de definitivare, ce se va numi Legea privind institutiile de credit si adecvare a capitalurilor. Acest fapt ascute concurenta, si asa aflata la cote inalte, principalii beneficiari potentiali fiind consumatorii. Urmarile ar putea reduce dobanzile si comisioanele la credite.
Parerile asupra acestor concluzii nu sunt uniforme. Adrian Vasilescu considera ca cel mai probabil vor scadea comisioanele bancare, dobanzile urmand in continuare trendul descris de rata inflatiei. Analistul economic Ilie Serbanescu considera ca prin intrarea marilor banci europene se poate vorbi de o concurenta reala pe segmentul bancar. In acest moment, chiar daca numarul bancilor din Romania este destul de mare (prea mare, dupa unii economisti), cotele de piata ale greilor le permit acestora sa dicteze tonul, atat la dobanzi, cat si la comisioane. Ilie Serbanescu nu isi ascunde insa ingrijorarea in ceea ce priveste pierderea parghiilor monetare de catre banca centrala, pe masura ce intram in UE si se apropie momentul trecerii la euro. De aceea, ar fi benefic ca acel program de convergenta batut in cuie de guvernatorul Mugur Isarescu sa fie respectat cu sfintenie, iar guvernantii, indiferent de culoarea politica, sa asigure backgroundul, restructurarea la nivel de economie.
Devenind parte componenta a Uniunii Europene, Romania va trebui sa asimileze legislatia in domeniu. Rolul bancii centrale se va reduce practic treptat, ajungand, la momentul trecerii la euro, la statutul de sucursala regionala a Bancii Centrale Europene.
Marii colosi financiari europeni care nu si-au facut inca intrarea pe piata romaneasca o vor face cu siguranta in urmatorii ani. Catre aceasta concluzie converg declaratiile principalilor sefi de banci din Romania.
Presedintele executiv al BCR, Nicolae Danila, a sintetizat si el ceea ce se va intampla de la 1 ianuarie: -Practic, din 2007 vom intra intr-o competitie internationalizata, prin intermediul pasaportului bancar european orice banca va putea intra pe piata romaneasca printr-o simpla notificare, fara a avea nevoie de un capital minim de dotare-.
Formalitatile prin care marile banci europene vor avea acces la piata romaneasca vor fi mult simplificate dupa integrarea in UE. Acest fapt ascute concurenta, si asa aflata la cote inalte, principalii beneficiari fiind consumatorii. Urmarile pot fi reducerea dobanzilor si comisioanelor la credite, dar si modificarea comportamentului functionarilor bancari.
Devenind parte componenta a Uniunii Europene, Romania va trebui sa asimileze legislatia in domeniu. Treptat, se va reduce rolul bancii centrale, ajungand, in momentul trecerii la euro, la statutul de sucursala regionala a Bancii Centrale Europene.
Marii colosi financiari care nu si-au facut inca intrarea pe piata romaneasca, o vor face cu siguranta in urmatorii ani. Catre aceasta concluzie converg declaratiile principalilor sefi de banci din Romania, reuniti recent la Forumul Bancar organizat de Finmedia. Presedintele executiv BCR, Nicolae Danila, a sintetizat cel mai bine ceea ce se va intampla de la 1 ianuarie: -Practic, din 2007 vom intra intr-o competitie internationalizata, prin intermediul pasaportului bancar european orice banca va putea intra pe piata romaneasca printr-o simpla notificare, fara a avea nevoie de un capital minim de dotare-.
Cei mai interesati de piata romaneasca vor fi, fara indoiala, cei care au esuat in tentativele de preluare a unor bancii romanesti.
Compromisul risc-cota de piata
In aceste conditii, bancile romanesti vor trebui sa se reorienteze rapid catre noi strategii de cucerire a clientilor. Situatia de la care se pleaca nu este deloc una roza: dobanzile sunt inca la un nivel inalt fata de UE, comisioanele parca au luat-o razna de ceva vreme (nu mai punem la socoteala prevederile contractuale discretionare, care dau mana libera bancii sa modifice unilateral aceste costuri), reglementarile bancii centrale restrictioneaza creditarea, diminuand astfel numarul clientilor potentiali. Totusi, daca tinem cont de profiturile raportate semestrial, e greu de crezut ca cineva plange de mila bancherilor.
Insa, incepand cu 1 ianuarie, concurenta va face ca diferenta dintre dobanzile la creditele acordate si respectiv la economiile atrase sa scada simtitor. Reteta de succes pe viitor va trebui sa tina cont insa si de nevoia de acoperire a riscurilor: -Partea de dobanzi la depozite si la credite trebuie privita cu atentie. Inca ne confruntam cu riscuri importante. Trebuie sa aplicam reglementari foarte bune de marja pentru a ne acoperi riscul si a avea indicatori adecvati-, a declarat Nicolae Danila.
De aceeasi parere este si seful Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen. In opinia sa, principalii factori care permit scaderea marjelor sunt reducerea costurilor cu ajutorul reglementarilor, dar si acceptarea unui profit mai mic de catre banci.
Ocupanta locului doi in sistemul bancar romanesc, BRD-GSG, pare mai concentrata pe activitatea proprie. Reteta succesului pe viitor, in vizunea managerilor francezi, este reducerea costurilor. Desi multi bancheri nu agreeaza sistemul financiar corporatist, reprezentantii BRD-GSG considera ca pe viitor este de dorit ca numarul de contracte si servicii oferite unui client sa fie cat mai mare.
Economisirea, o problema
Desi nu duc lipsa de surse de bani pentru a-i putea oferi in procesul de creditare, bancherii sunt ingriorati de capacitatea de economisire a romanilor. Practic, acest indicator ofera o imagine de ingustare a segmentului de clienti potentiali, atat pe parte de depozite cat si pe parte de credite.
Principalele riscuri sunt legate de discrepanta de scadente dintre maturitatile creditelor acordate fata de depozitele atrase. Totusi, estimarile pentru urmatorii ani sunt destul de optimiste. In opinia presedintelui BCR, dinamica mai accentuata a economisirii fata de PIB va permite obtinerea unei cresteri economice sustenabile. El asteapta o crestere economica de 7% anul acesta, respectiv de 6,5% pentru 2007. Astfel, economisirea va sustine formarea bruta de capital, in timp ce consumul final va incetini.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
